Arhivele Categotry: Uncategorized

O menire sfântă – Cele patru surori iconare

Yoga și învățământul, karma, castele

\r\n M-am gândit să ne ocupăm astăzi de ceva deosebit și am luat pretext de la un subiect care a apărut în ultimul timp, ultima lună aș spune. Este vorba despre eventualitatea introducerii yogăi în școli. \r\n

Să fii părinte duhovnicesc înseamnă să îți rupi inima în sute de bucățele

\r\n În relația cu părintele duhovnicesc trebuie să ai sinceritate de la început până la nesfârșit, pentru că el este cel rânduit de Dumnezeu să-ți vindece rănile sufletului. Dacă te duci la medic și nu ești sincer, s-ar putea să-ți faci mai mult rău. Și al doilea lucru ar fi încrederea deplină, și aș mai adăuga multa rugăciune. Din partea ucenicului trebuie rugăciune ca Dumnezeu să lucreze permanent, ca tu să te vindeci prin jertfa părintelui duhovnic”, consideră monahul Alexandru […]

Viaţa Sfintei Nina cea întocmai cu Apostolii şi luminătoarea Georgiei

\r\n Obârşia \r\n Sfânta Nina[1] s-a născut la sfârşitul secolului III în Capadocia, unde locuiau mulţi georgieni. Era rudă apropiată a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit unui vechi manuscris fiind chiar verişoara acestuia. De aceea, evlavia ei pentru sfântul era mare. \r\n

Dictatura lui…like

\r\n Stăteam la cafeneaua din orașul meu și mă desfătam de un frumos apus de soare. Însă aceste clipe au devenit subiect de discuție din partea lui M., verișoara mea, care a venit și m-a aflat în Pireu, „ca să-mi spună ceva important”, așa cum mi-a făgăduit. Și într-adevăr, discuția s-a aprins și iată durează de aproape trei ceasuri. \r\n

Gânduri pentru intelectuali: RELIGIA, TEMEI AL VIEŢII FAMILIALE

Ce frumoase şi binefăcătoare sunt râurile care străbat văile noastre!… Pretutindeni în jurul lor ele înviorează, răcoresc şi fertilizează ţinuturile. Iar râurile îşi au izvoarele în munţii pietroşi şi înalţi, de unde coboară, dând pământului viaţă şi fecunditate. Ceva asemănător este religia. Ea este o culme sfântă de la care coboară râuri de viaţă şi de binefaceri. Până acum am privit religia în raport cu viaţa individuală. Am arătat că ea este indispensabilă şi de mare preţ, fiindcă numai dânsa […]

Ziarul „Lumină din Lumină” al Catedralei „Schimbarea la Faţă” – Ianuarie 2015

\r\n\r\n

GÂNDURI PENTRU INTELECTUALI : CREDINŢA EXPLICĂ SUFERINŢA

M-am întâlnit cu un fost coleg de şcoală pe care nu-l văzusem de multă vreme. Sărmanul… era deznădăjduit! Nu demult se căsătorise. Luase o fată tânără, frumoasă, cinstită, bună, pe care o adora. Dar… vai! Peste cuibul lor paşnic şi fericit s-a abătut nenorocirea. A dat o boală nemiloasă peste biata femeie şi în câteva săptămâni boala a băgat-o în pământ. Colegul era zdrobit rău sufleteşte. Nu-şi mai afla mângâiere. „De ce mi-a fost dat să îndur o astfel de […]

Copiii şi calculatorul – între necesitate, distracţie şi drog periculos

\r\n În anii ’60 televizorul era un simbol al bunăstării poporului nostru, în anii ’70, casetofonul, în anii ’80, videoul, iar la începutul anilor ’90, calculatorul personal. El a fost adus de peste hotare și apoi era arătat solemn oaspeţilor, convingându‑i că odată cu procurarea calculatorului oamenii vor începe o viaţă nouă, fiindcă el deschide în faţa noastră AŞA orizonturi, ne dă AŞA posibilităţi… Mai pe scurt: „cum nici n‑aţi visat”. \r\n

Omul secularizat Şi creŞtinul

În ultimele, cel puțin, două sute de ani, una dintre marile amenințări ale credinței creștine a fost omul secularizat. Înfățișîndu-se ca cel ce nu face decît să fie “normal”, acesta trăiește într-o lume fără de Dumnezeu în care ceilalți pot fi ademeniți să trăiască și ei ca și cum nu ar exista Dumnezeu. Berdiaev spune: „Dacă Dumnezeu nu există, atunci nici omul nu există.” Și aș mai spune că Dumnezeu Cel ce Este trebuie să fie pretutindenea și în toate […]

Sunt creştin, deci zâmbesc !

„Auzului meu vei da bucurie si veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite…” (Ps 50 : 9). În această lume haotică, străină şi destul de rigidă, observ pe zi ce trece mai mult cum tristeţea se zămisleşte cu uşurinţă sub pătura noastră lăuntrică.  Pătură acoperită de stări şi sentimente nobile; de amintiri  infecte şi de melancolie. În sânul realităţii nu putem fi altfel de fapt, decât trişti.  Cineva mi-a spus o dată cu mare convingere, că nu putem fi fericiţi în permanenţă […]

GÂNDURI PENTRU INTELECTUALI: ŞTIINŢA NU NE FACE MAI BUNI

Pretind unii că știinţa ar ajunge pentru a ferici viaţa omenească. Pretenţia aceasta nu-i deloc întemeiată. Știinţa nu ajunge pentru că ea nu poate răspunde la întrebările de căpetenie ale vieţii noastre: cine suntem, de unde venim şi încotro ne ducem? Vorbim acum despre a doua insuficienţă a ştiinţei: ea este incapabilă să ne facă mai buni. Este un adevăr cunoscut de toţi că răul este o tristă realitate a vieţii şi el are o mare putere în lume. Răul […]

Cum a ajuns un protestant printr-o icoană la Ortodoxie

Când, în 1990, am părăsit Hawaii pentru a studia la Seminarul Teologic Gordon-Conwell, am făcut-o cu scopul de-a ajunge profesor la liberalul seminar al „Bisericii Unite a lui Hristos”. Aceasta era una dintre cele mai liberale denominaţii protestante, iar euvoiam să contribui la aducerea lui înapoi la „rădăcinile biblice”. Ultimul lucru din lume pe care-l aşteptam era să devin ortodox! \r\n

GÂNDURI PENTRU INTELECTUALI : AJUNGE NUMAI ŞTIINŢA?

În vremea noastră este un număr oarecare de cuvinte sonore care se exploatează şi se folosesc împotriva religiei, la tot pasul: libertate, progres, raţiune, ştiinţă… Iar mai cu seamă cuvântul „ştiinţă” se agită şi se trâmbiţează mereu, făcându-se mare abuz de el. Nu demult un învăţat francez spunea într-un congres de chimie: „Ştiinţa este marea binefăcătoare a omenirii… Rezultatele ei fericesc astăzi lumea… Ştiinţa iese din îngustimea laboratoarelor şi-şi întinde domeniul peste tot şi îşi înalţă tot mai sus pretenţiile […]

ORARUL SLUJBELOR DUMNEZEIEŞTI Noiembrie – 2014

GÂNDURI PENTRU INTELECTUALI: RELIGIA ȘI ȘTIINȚA

În vremea noastră se aude foarte adeseori vorba că între religie şi ştiinţă este duşmănie, antagonism. Mulţi socotesc că aceste două funcţii ale duhului omenesc, nu pot duce casă bună împreună, fiindcă ele se contrazic, se exclud, se nimicesc una pe alta. Părerea aceasta este falsă. Chestiunea s-a dezbătut de nenumărate ori şi despre ea s-au scris sute de tomuri. În spaţiul restrâns ce ne stă la îndemână, vom relua-o şi noi şi vom zice că între religie şi ştiinţă […]

Viața Cuviosului Pimen cel Mare

Sfântul Pimen era de origine din Egipt. La vârsta de cincisprezece ani se duse sa-i regăseascăpe cei sase fraţi ai săi, asceţi in pustiul Sketis (adică“al Schitului”): Avva Anuv era cel mai mare iar Paisie cel mai mic. Pe când era încă tânăr, Pimen se duse săîl cerceteze pe un bătrân (avvă, stareţ) despre trei gânduri, dar în timpul discuţiei uităde unul din ele. Întors la el în chilieşi amintindu-şi-l, plecăpe dată, parcurgând lungul drum ce îl separa de bătrân […]

Privitor la cugetele păcătoase din biserică şi de acasă, la rugăciune, nu trebuie să te tulburi…

Privitor la cugetele păcătoase din biserică şi de acasă, la rugăciune, nu trebuie să te tulburi, deoarece nu vin de la noi, ci de la vrăjmaşul. Străduiţi-vă să nu vă împotmoliţi în aceste cugete, ci mai degrabă îndreptaţi-vă spre Dumnezeu, cu rugăciunea: ‘Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul’. Iată un exemplu pentru dumneavoastră. Când părinţii merg cu copiii lor mici la plimbare, de obicei pe copii îi lasă înaintea lor, pentru a nu-i scăpa din vedere. […]

Rugăciunea de fiecare zi a Sfântului Ierarh Filaret al Moscovei

Doamne, nu știu ce să cer de la Tine. Tu Unul știi de ce am nevoie, Tu mă iubești pe mine mai mult decât pot să Te iubesc eu pe Tine. Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu știe a le cere. Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mângâiere: numai stau înaintea Ta. Inima mea e deschisă Ție; Tu vezi trebuințele mele pe care eu nu le știu. Vezi și fă după mila Ta. Lovește-mă și mă tămăduiește, […]

Despre viaţă şi despre moarte

Dumnezeu este viaţa absolută, „Cel ce este“ (Ieşirea 3, 14), existenţa absolută. Şi atunci, tot ceea ce ţine de El este viaţă, este destinat vieţii, în nici un caz morţii, a neantizării, cufundării în nefiinţă, aşa cum atât de nefericit şi de inexact se formulează adesea prin necroloagele lumii noastre secularizate şi neatente la cuvinte. Ce este drept, când trebuie să definim ceea ce este cu adevărat viaţa, apar destule dificultăţi şi, de aici, greşite interpretări. \r\n