CULTUL BAPTIST – ISTORIC, DOCTRINA, INVATATURA, ORGANIZARE

\r\n

O scurtă incursiune în istorie ne descoperă faptul ca această sectă a baptistilor derivă dintr-o altă secta a anabaptiştilor. Multi creștini se întreabă astăzi ce este baptismul, ce învățături au și în primul rând când au apărut în istorie.

\r\n

\r\n

Care sunt condițiile în care ea s-a autodenumit biserică creștină și ce promovează și cum înțelege Biblia? Deci această sectă a fost înfiinţată de Nicolas Storch şi influenţată puternic de Thomas Münzer. Acesta a fost adept al lui Luther, care se desparte de el in 1517, numindu-l „carne ghiftuită” pentru că nu a promovat reforma şi în sfera socială. Are loc un război ţărănesc, încheiat cu înfrângerea lui Münzer în 1525.

\r\n

Învăţăturile anabaptiştilor:

\r\n

– necesitatea botezului din nou, prin scufundare, nu prin stropire

\r\n

– tăgăduirea Bibliei: adevărata Revelaţie – raţiunea

\r\n

– erau contra stăpânirilor lumeşti

\r\n

– Raiul pământesc de 1000 de ani

\r\n

– Hristos – simplu om

\r\n

– Tainele – comemorative

\r\n

1532 – se răscoală sub conducerea lui Thomas Backhold.

\r\n

Reorganizator: Simon Menon, care face o călătorie misionară în Europa.

\r\n

Apariţia baptiştilor în forma actuală e legată de numele lui John Smith – pastor puritan care, în 1608, emigrează din Anglia în Olanda. Se ridică împotriva botezului pruncilor şi va sfârşi atras de menoniţi.

\r\n

Un adept al său, Thomas Holwys, revine în Anglia şi va înfiinţa prima Biserică Baptistă la Londra.

\r\n

Se vor diviza în două grupuri: Baptiştii generali (ai lui Holwys, promovau conceptul de mântuire universală) şi Baptiştii particulari (ai lui Henry Jakob, credeau în mântuirea prin predestinaţie). Se unesc în 1791, dar vor cunoaşte multe alte divizări.

\r\n

Doctrina baptistă

\r\n

– sola scriptura, sola gratia, preoţia universală

\r\n

– cred în Sf. Treime

\r\n

– condiţiile mântuirii: 1. sola fide (fără fapte), 2. pocăinţa

\r\n

– „Simboluri”: Botezul (rezervat adulţilor) şi Cina Domnului – cu pâine frântă şi vin

\r\n

– Biserica – nevăzută; rugăciuni numai pentru vii

\r\n

– Eshatologie: milenarismul, „starea intermediară” a sufletelor până la Parusie

\r\n

Cultul baptist

\r\n

– zi dedicată: duminica (şi unele sărbători)

\r\n

– casa de rugăciune: sală, cu baptister, balcon, instrumente

\r\n

– ora de rugăciune şi ora biblică, pigmentate cu cântări (instrumentale şi corale)

\r\n

– Cina: o dată pe lună

\r\n

– Cununia – nu Taină, ci act solemn: cântări, urări, predică

\r\n

– Serviciul înmormântării – acasă, cu predică şi rug. pentru vii, nu pt. morţi

\r\n

Organizarea baptistă

\r\n

Alianţa Baptistă Mondială, cu sediul la Washington, din 1905

\r\n

Federaţia Baptistă Europeană – 1948

\r\n

Cei mai numeroşi – în S.U.A.: Convenţia de Nord şi cea de Sud

\r\n

Ramuri dizidente:

\r\n

1. Biserica menonită (continuatorii anabaptiştilor, au pătruns şi la noi)

\r\n

2. Baptiştii de sâmbătă (proveniţi din mozaici şi adventişti)

\r\n

3. Baptiştii unitarieni (neagă Sf. Treime)

\r\n

4. Baptiştii vechi (au predestinaţia rigidă)

\r\n

5. Baptiştii frăţietăţii (de culoare)

\r\n

6. Baptiştii femeilor mironosiţe – au botezul pruncilor şi ierarhie feminină

\r\n

7. Baptiştii cufundători

\r\n

8. Baptiştii „celor 6 porunci” (un cod V.T.+N.T.)

\r\n

Pătrunderea şi dezvoltarea în România

\r\n

Karl Scharschmit – primul baptist ce emigrează în România şi fondează o biserică baptistă la Bucureşti în1856

\r\n

Augustin Liebig – botează, în 1865, mai multe persoane în Dâmboviţa

\r\n

Antol Novak şi Mihaly Kornay – răspândesc mişcarea în Bihor, Arad, Târgu Mureş, apoi în Dobrogea

\r\n

Adorian – absolvent al Seminarului Baptist din Hamburg – devine pastor la Bucureşti

\r\n

1921 – primul Congres – la Buteni (Arad)

\r\n

Figurează în Legea Cultelor din 1928, ilegali între 1942-1944, recunoscuţi în Legea Cultelor din 1948.

\r\n

Astăzi: Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, cu 2 Facultăţi (Buc. şi Oradea) şi 3 licee: Buc, Timişoara, Cluj. Au 110.000 de adepţi.

\r\n

Organizare: filii, biserici, comunităţi, uniune. Uniunea – condusă de un Comitet, ales de Congres.

\r\n

Revista: Îndrumătorul creştin baptist

\r\n

Prozelitismul baptist

\r\n

Promovează expresia: „poporul baptist” – cuprinzând nu numai proprii adepţi, ci şi reprezentanţii altor culte (potenţial convertiţi).

\r\n

Cultivarea afectivităţii şi sensibilităţii: spectacole, botezuri, căsătorii, excursii, ziua mamei, ziua copilului, majorat, acţiuni sociale.

\r\n

Job-uri dedicate: muzicieni, medici, ingineri, profesori. Fac prozelitism la locul de muncă („datorie faţă de Hristos”).

\r\n

Meserii, burse, ajutoare, plecări în S.U.A.

\r\n

Imne cântate în locuri publice: staţii feroviare, case sindicale sau de cultură.

\r\n

Fac parte din Alianţa Evanghelică din România, împreună cu Evangheliştii şi Penticostalii; folosesc Biblia „Cornilescu”, deţin Editura Stephanus.\r\nMijloace moderne audio-video, coruri de adulţi şi copii (notişti!); carte: „Cântările Evangheliei”.

\r\n

Citind rândurile de mai sus realizăm cu ușurință că avem de a face cu o sectă eretică care până la urmă întinează numele de creștin. Sunt doar organizații manipulatoare care atrag în sânul lor oameni care mai apoi devin membri cotizanți ai „zeciuelii” pentru fonduri dedicate prozelitismului.

\r\n

Cristian Stavriu

\r\n

Sursa: http://www.catehetica.ro/