Duminica a XII-a după Rusalii

Şi, iată, venind un tânăr la El, I-a zis: Bunule Învăţător, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică? Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât numai Unul Dumnezeu. Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile. El I-a zis: Care? Iar Iisus a zis: Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb; Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Zis-a lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi. Ci, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia cerurilor. Şi iarăşi zic vouă că mai lesne este să treacă cămila prin urechile acului, decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu. Auzind, ucenicii s-au uimit foarte, zicând: Dar cine poate să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e cu neputinţă, la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă.

\r\n

Matei 19,16-26

\r\n

Banul şi bogăţia pot să servească binelui, dar pot să fie şi spre săvârşirea nelegiuirilor şi nedreptăţilor. Cu bani poţi să cumperi haine, mâncare, locuinţe, maşini, cărţi bune, poţi să construieşti biserici creştine, să înfăptuieşti opere de caritate, să-i ajuţi pe cei săraci şi părăsiţi, poţi să ajuţi la răspândirea pe întreg cuprinsul lumii a împărăţiei lui Dumnezeu, a domniei păcii şi iubirii, prin intermediul presei, televiziunii şi al radioului. Pe de altă parte banul poate să răspândească răul, prin presa străină de Dumnezeu, prin filmele imorale şi literatura mincinoasă, etc. Pentru bani, mulţi oameni comit zilnic spargeri, tâlhării, crime şi alte fapte necurate.

\r\n

Banul în sine nu constituie ceva rău. Omul este cel care poate să folosească aceste valori materiale în scopuri bune sau rele. Banii pot să-i apropie pe oameni de Dumnezeu, să-i conducă spre mântuire, dar aceiaşi bani pot să aducă în rândul lor şi nenorociri. Nefericirea constă în faptul că oamenii devin ataşaţi de ei, lâsându-se înşelaţi de diavol. Mântuitorul spune: «Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei» (Matei 6, 24).

\r\n

Tânărul din Evanghelia de astăzi nu este rău în sine. A fost ataşat peste măsură de bogăţie. “De vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile”. “Care porunci?”, a întrebat tânărul, iar Iisus Hristos i-a răspuns? «Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele ca pe tine însuţi» (Matei 19, 17-19). Iisus nu-i enumeră toate poruncile. El îi aminteşte de acele porunci, care se referă la semeni. Tânărul Îi răspunde, că pe acestea le-a păzit din copilărie, însă are acea tainică chemare spre a-L urma pe Hristos. Atunci Iisus, îi spune. «Dacă vrei să fi desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; apoi vino şi urmează-Mi. Auzind cuvântul acesta, tânărul, a plecat întristat, căci avea multe avuţii» (Matei 19, 21). Inima tânărului era ataşată de averile pământeşti, devenite astfel lanţuri grele pentru sufletul său.

\r\n

Dacă acest tânăr L-ar fi ascultat pe Iisus ca şi apostolii, el ar fi fost fericit. Din păcate nu L-a ascultat, deoarece inima sa fusese ataşată peste măsură de bunurile pământeşti. De aceea Mântuitorul a spus: «Un bogat greu va intra în împărăţia cerurilor» (Matei 19, 23). Sfântul Luca a consemnat în Evanghelia sa cuvintele cutremurătoare ale lui Hristos: «Vai vouă bogaţilor, că vă luaţi pe pământ bogăţia voastră» (Luca 6, 24).

\r\n

Hristos nu condamnă proprietatea privată, nici bogăţia; Mântuitorul a avut deasemenea persoane apropiate printre cei bogaţi, precum Nicodim, Iosif din Arimatea sau Zaheu. El condamnă ataşamentul exagerat faţă de bani şi bogăţie, condamnă zgârcenia, absenţa carităţii faţă de săraci. Iisus spune: «Vindeţi averile voastre şi daţi milostenie» (Luca 12, 33).

\r\n

În pilda despre bogat şi săracul Lazăr, Iisus l-a condamnat pe bogatul care se îmbrăca în haine scumpe, care se distra în fiecare zi dar în care era absentă caritatea faţă de Lazăr, om sărac, bolnav şi înfometat. Pentru un astfel de comportament, bogatul a ajuns în iad. Pe pământ nu va exista niciodată o egalitate între oameni, deoarece totdeauna vor fi săraci şi bogaţi. Oamenii săraci trăiesc cu convingerea că dacă ar fi fost bogaţi, dacă ar fi avut locuinţe frumoase, maşini, haine scumpe şi toate cele necesare, atunci ar fi fost cu adevărat fericiţi. Bogaţii au alte probleme şi nu mai au timpul să simtă libertatea şi fericirea zilei lipsite de griji. Cel mai bine este să te foloseşti de tot ceea ce ţi-a dăruit Dumnezeu fără să te ataşezi de bunurile şi valorile iluzorii ale lumii acestea.

\r\n

În anul 1976 a murit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, miliardarul Howard Hu. El, a avut tot ceea ce şi-a dorit şi de multe ori îşi schimba locuinţa în hotelele sale de lux, astfel că foarte puţini ştiau unde îşi află reşedinţa. Dar niciodată nu a fost fericit. Făcând cunoscută moartea acestuia, comentatorul unui post de televziune a spus: “Nu a putut să-şi cumpere cu milardele sale fericirea, pe care a dorit-o”. Iar un pastor protestant, care a fost prezent la funeraliile sale, a citat cuvintele Sfintei Scripturi: «Noi, n-am adus nimic în lume, tot aşa cum nu putem să scoatem din ea ceva afară» (1 Timotei 6, 7).

\r\n

Operele de caritate constituie o mângâiere în clipa morţii. De aceea, persoanele care se bucură de bunurile lumii conform voinţei lui Dumnezeu sunt datoare să facă opere de caritate faţă de cei săraci, transformându-şi în acest fel bogăţia lor materială într-una spirituală, care le va fi de folos în împărăţia cerească. Luăm cu noi numai iubirea pusă în faptele noastre. Aceasta reprezintă aurul care îl punem în balanţa judecăţii de apoi. Iubirea ne înflăcărează, iubirea ne luminează şi tot iubirea ne ajută să îl urmăm pe Hristos. Să cerem de la Dumnezeu darul iubirii, ca să dăm valoare faptelor noastre şi să ne îndepărtăm de rătăcirile lumii acesteia, pentru a-L putea urma pe Hristos.

\r\n

Rugăciune

\r\n

O, Bogăţie nesfârşită, cât de mare şi cuprinzătoare poţi fi. Tu, Dumnezeul nostru, ne arăţi adevărata bogăţie. Lucrurile materiale, dacă le privim cu atenţie, ne aduc aminte de Creatorul, care ni le-a oferit în dar pentru a le folosi după nevoinţele noastre.

\r\n

O, adevărată Bogăţie, Iisuse Hristoase, fiinţa care Te doreşte cu sinceritate ştie că Tu eşti singura Perlă preţioasă ce cuprinde în sine bogăţia infinită şi splendoarea cea mai presus de orice frumuseţe, pentru că Tu eşti Calea, Adevărul şi Viaţa, care-l conduce pe om spre Împărăţia cea cerească. Aici, cel ce Te-a găsit se va putea bucura pe deplin de măreţia Preasfintei Treimi pe care o va putea venera şi lăuda de-a pururi. Amin.

\r\n

Autor: pr. Ioan Abadi si pr. Alexandru Buzalic

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *