Biserica “Schimbarea la Faţă a Mîntuitorului” – Minunile Prefacerii

Deseori se întîmplă că peste o sută de ani de la un monument de arhitectură rămîne doar amintirea şi numele. Biserica “Schimbarea la Faţă a Mîntuitorului”, aşa se numeşte acum, care s-a construit în perioada anilor 1898–1902, are o altă istorie. Clădirea bisericii s-a păstrat, trecînd prin război, schimbul de „profesie”, incendii, numele însă a fost pierdut. Deşi, biserica a apărut şi a devenit aşa cum este, anume datorită numelui de altă dată!

\r\n

Acolo unde astăzi se află SIS, în veacul al XIX – lea era gimnaziul de băieţi №2. Odată cu construcţia blocului de studii se planifica şi construcţia unei biserici mici pe lîngă gimnaziu.Însă, mijloace pentru aceste scopuri, jumătate dintre care – donaţii particulare, nu erau prea multe – doar 15 mii de ruble. De aceea, se presupunea construcţia unei clădiri modeste, etajul de jos al căreia ar fi fost ocupat de gimnaziu, iar cel de sus de biserică. S-a găsit însă, încă un Chişinăiuan-binefăcător, care a jertvit pentru biserică de două ori mai mult decît suma existentă, – consilierul colegial Constantin Namestnic. El însă, a pus nişte condiţii: să fie dat bisericii numele Sfinţilor Apostoli Constantin şi Elena şi după decesul lui, cenuşa să-i fie îngropată într-un cavou sub biserică. Orășenii au căzut de acord, ambele condiţii au fost îndeplinite (una îndată, alta după moartea lui Constantin Namestnic în anul 1905).

\r\n

Lucrările au fost încredinţate arhitectului eparhial din Chişinău Mihail Seroţinskii. Şi iată că a apărut în oraşul nostru capela gimnaziului de băieţi №2, construită în forma crucii greceşti, încununată de o cupolă şi decorată festiv în stil rusesc-bizantin – capela Sfinţilor Constantin şi Elena, cu un pridvor la intrarea în biserică înfrumuseţat de columne. Iconarii, invitaţi de la Kiev, au repetat cu exactitate picturile Soborului lui Vladimir, pictat de cunoscuţii maeştri ruşi Vasneţov şi Nesterov. Clopotele au fost turnate la Iaroslav. Sfinţirea bisericii gimnaziale “Constantin şi Elena” a avut loc pe data de 19 mai 1902. Această biserică era vizitată nu doar de gimnazişti, ci şi de mulţi orăşeni.

\r\n

În perioada românească, gimnaziul s-a reprofilat – devenind liceul militar «Mihai Viteazul», biserica, insă, servea fostelor scopuri. După război pe locul liceului distrus a fost ridicată clădirea CSS, apropo, după formă asemănîndu-se cu gumnazuil de băieţi. Biserica s-a păstrat. Destinaţia iniţială a fost pierdută, însă soarta ei a fost una neobişnuită. În aprilie 1962, în incinta ei a fost deschis planetariul. Pentru cei ce nu cunosc, vă comunicăm, că acesta este o instituţie ştiinţifică de iluminare, în care, pe cupolă se demonstrează sfera pămîntului cu toate stelele, planetele, cometele, s-a.m.d. în mişcare. Se reproduce răsăritul şi apusul, eclipsele, aurora boreală şi alte fenomene interesante ale naturii. Acest aparat optic complicat a fost inventat încă în anul 1924 în Germania, şi de atunci un sistem mai perfect încă nu s-a inventat, deşi acum sunt tehnologii digitale cu folosirea 3D. În URSS primul planetariu a fost deschis în 1929 la Moscova. În perioada de după război aceste instituţii au apărut în mai multe oraşe, şi desigur- în toate capitalele fostelor republici sovietice.

\r\n

În anii 70 în Chişinău se planifica construcţia unei noi clădiri a Palatului pionerilor cu o cale ferată pentru copii şi cu planetariu. Construcţia începută s-a terminat….către anul 2009. Astăzi acolo, pe adresa Ştefan cel Mare, 169 activează Centrul Republican pentru copii şi tineret. Cei drept, clădirea cu cupolă, proiectată pentru planetariu, la momentul deschiderii cenrului a fost înlăturată de la clădirea de bază.Chiar şi instalaţiile preţioase ale planetariului sunt demult pierdute, – acestea au ars în timpul incendiului care a avut loc în anii 90, dar puteau sluji şi acum – în lume asemenea instalaţii de peste 50 de ani funсţionează cu succes. Au fost distruse şi multe exponate ştiinţifice, clădirea insă, Slavă Domnului, a rezistat, după ce a şi inceput restaurarea ei cu scopul de a întoarce sub cupola acesteia biserica Domnului.

\r\n\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

În biserica restaurată, numită acum biserica “Schimbarea la faţă a mîntuitorului”, nu s-au repetat chipurile pictate de Vasneţov şi Nesterov. În schimb, de pe muntele sfînt Afon, a fost adusă aici icoana Maicii Domnului cu pruncul. Născătoarea de Dumnezeu este neobişnuită – cu trei mîini. Născătoarea de Dumnezeu este pictată uneori cu trei mîini – potrivit datinei despre Ioan Damaschin, care după multe rugăciuni in faţa acestei icoane, i-a crescut palma tăiată de un calif, şi acesta în semn de mulţumire a pictat icoana Maicii Domnului cu trei mîini.

\r\n

Preotul şi enoriaşii consideră această icoană ca făcătoare de minuni. Aceasta, după cum se spune, a ocrotit biserica de încă un incendiu, a salvat cîţiva bolnavi gravi, ocroteşte credincioşii de năpastii. Capacitatea icoanei de a face minuni poate fi verificată de orice enoriaş. În ce priveşte clădirea bisericii, apoi din punct de vedere al Academiei de Ştiinţe a RM, biserica reprezintă un monument istoric şi cultural de importanţă naţională.

\r\n

Material pregătit de: Cudreavţeva Elena

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *