Pocăinţa

L-am văzut pe unul păcătuind pe faţă şi pocăindu-se în ascuns. Iar pe cel pe care l-am osândit ca curvar l-am aflat socotit la Dumnezeu neprihănit, pentru că Îl îmblânzise cu adevărat prin întoarcerea sa. Prieteni, la ieşirea sufletului, nu vom fi învinuiţi că nu am făcut minuni, că nu am teologhisit, că nu am fost văzători cu duhul, ci vom da negereşit socoteală lui Dumnezeu că NU AM PLÂNS.

Sfântul IOAN SCĂRARUL (570-606)
în ALEXIS TORRANCE, “Pocăinţa în Antichitatea târzie. Asceza la Părinţii răsăriteni”,
Editura Doxologia, col. Patristica, pp. 231-232.

Chirurgie sufletească

„Gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi judecăţile Mele nu sunt ca judecăţile voastre, că pe cât este de departe cerul de pământ, tot atât de departe sunt judecăţile Mele de judecăţile voastre şi gândurile Mele de gândurile voastre.” (Isaia 55,8-9)

Pietrele pe care le aruncă alții în tine, strânge-le cu dragoste, pot deveni oricând temelia unei cetăți frumoase.

(mai mult…)

Cuvioasa Maria Egipteanca

Omilie la Sfânta Maria Egipteanca

“Pilda pocăinţei Sfintei Maria Egipteanca este atât de cuprinzatoare si de pilduitoare, încât Sfânta Biserică vrea în mod deosebit sa o întipărească in inimile noastre. (…) S-ar parea ca sunt destule imbolduri pentru a ne opri luarea-aminte asupra întoarcerii ei la Dumnezeu şi a trage învăţătură din ea. Să ascultăm, deci, această lectie.

(mai mult…)

Catedrala „Schimbarea la Față” din Chișinău (documentar)

De ce Denia Acatistului Maicii Domnului?

În sâmbăta din săptămâna a cincea a Postului Mare, la utrenie, se prăznuieşte Imnul Acatist al Presfintei Stăpânei noastre, Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară Maria. Acest imn este de fapt modelul tuturor acatisetelor pe care le avem noi astăzi. Această sărbătoare a fost rânduită în Biserică întru aducerea aminte de grabnicul ajutor pe care ni-l oferă Maica Domnului atunci când îi cerem ajutorul. Originile ei merg până departe, în veacul al VII-lea, când patriarhul Serghie al Constantinopolului a fost povăţuit de însăşi Maica Domnului pentru a citi acest acatist în biserică şi pentru a feri astfel cetatea de năvălirea turcilor.

(mai mult…)

O gură de Rai

Sărutul e de post?

Depinde: dacă săruţi lemn sau plastic, da, e de post. Dacă săruţi gura celuilalt, nu cred că e amară şi nici acră. De obicei, de cele mai multe ori, e de frupt, e de dulce. Pe mine chiar mă şochează.

(mai mult…)

Bolile îi ajută pe oameni să-şi “ispăşească” păcatele

Părinte, ce înseamnă “Rai bun”?

-Adică să mergi cu bine în Rai.

-Dar oare nu se poate înţelege: “Să mergi în Raiul cel bun”?

(mai mult…)

„Un oftat din inimă face mai mult decât orice rugăciune”

Părinte, ce ne sfătuiţi să facem atunci când avem în faţă o carte de rugăciuni, iar gândurile ne zboară la cele lumeşti?

Eu sunt pentru rugăciunea din inimă.

(mai mult…)

Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina

Fericit eşti…

“Fericit este cel ce are faţă de Dumnezeu un dor asemănător celui pe care-l are îndrăgostitul nebun faţă de iubita lui.

Fericit este cel ce s-a făcut atât de râvnitor în virtuţi, pe cât sunt de atenţi în râvna lor soţii faţă de soţiile lor.

(mai mult…)

Cât ne rugăm?

Odată l-am întrebat pe un copil de 16 ani:

 – Copile, Îl iubești pe Dumnezeu?

– Îl iubesc mult, Părinte, mi-a răspuns el spontan.

– Te rogi Lui regulat?

– Nu!, mi-a răspuns el cu sinceritate.

(mai mult…)

Pomenirea morţilor, „semn al dragostei celor de aici, pentru cei care au plecat“

Postul Mare este, prin excelenţă, un timp al rugăciunii, al pregătirii sufletului şi trupului pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii: Învierea Domnului. O perioadă în care încercăm, cu toţii, să fim mai buni, mai sinceri cu noi şi cu ceilalţi, să dăruim mai mult decât în alte rânduri, să căutăm timp să-i ascultăm pe cei de lângă noi. Trăită de fiecare în mod particular, această perioadă creşte în intensitate odată cu apropierea Paştilor.

(mai mult…)

Pomenirea celor 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei

„Dar cel ce va rabda pina la sfarsit, acela se va mintui” (Matei 24: 13).

O, Stapine mult indurator si indelung rabdator, Tu ai indurat toate, totul pina la sfirsit. De aceea esti Tu nu doar binecuvintat in vecii vecilor, dar si izvorul tuturor binecuvintarilor tuturor oamenilor care isi doresc binele in vecii vecilor. Sfintii apostoli au indurat pina la sfirsit si au intrat in vesnicia cea binecuvintata. Sfintii cuviosi de buna voie au indurat toate chinurile si suferintele pina la sfirsit si s-au preaslavit si in cer si pe pamint. Sfintii mucenici au indurat de bunavoie toate schingiuirile trupurilor si sufletelor lor si s-au facut impreuna-mostentori ai imparatiei lui Hristos.

(mai mult…)

Arhimandritul Elisei Simonopetritul – Monahismul ortodox, un dar pentru lume

Cum ne păzește Dumnezeu și noi nu pricepem!

Bunul Dumnnezeu păzește cu amândouă mâinile Sale lumea contemporană; mai demult o ocrotea numai cu una. Astăzi, în mijlocul atâtor primejdii în care trăiește omul, Dumnezeu îl păzește precum mama pe pruncul ei atunci când începe să pășească.

(mai mult…)

Prețul unui ochi și prețul unui dinte

Când eram pe cale să mă convertesc și citeam Biblia, mă îngrozeam cât sânge de animal trebuia să curgă în jertfele din Vechiul Testament. Una-două, pentru fiecare păcat, mai era căsăpit un miel și aruncat pe altar. Mă întrebam oripilat de ce avea nevoie Dumnezeu de atâtea ruguri și mortăciuni. Mai târziu însă am înțeles că nu pentru Dumnezeu rânduise Moise jertfele Legii. Dar cum altfel să învețe poporul cel prost că plata păcatului este moartea (Rm 6.23)? Cum să înțeleagă altfel că atunci când urăști, sau minți, sau furi, sau înșeli, nu e ceva rău doar pentru că așa spune legea morală, ci pentru că lucrezi de fapt împotriva vieții unor oameni? Și că sângele mieilor curge ca răscumpărare acolo unde ar fi fost drept să curgă sângele lor?

(mai mult…)

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie

Mai demult era un monah în Provata, care a lepădat rasa și s-a însurat în Thasos. După mulți ani și-a luat o corabie. A mers cu ea la Mănăstirea Vatoped și a încărcat-o cu lemne. Când a plecat și a trecut prin dreptul regiunii Provata, acolo unde fusese chilia sa, marea s-a deschis și a înghițit corabia.

(mai mult…)

Mai puține cuvinte, mai multă iubire

1 2 … 149 150 151 152 153 154 155 156 157 … 305 306