Cine poate vorbi despre durerea pe care o încearcă o mamă văzându-şi copilul – chiar şi tânăr adult fiind – că o ia pe căi greşite? Şi, din nefericire, nu e doar cazul familiilor „fără Dumnezeu“, ci chiar şi în familii credincioase au loc astfel de drame. Ce putem face, ca şi părinţi, în faţa realităţii unui fiu risipitor care ne pleacă din casă, care pleacă din Biserică şi nu ştim dacă se va mai întoarce vreodată?
Dumincă 13 ianuarie, la câteva ore de la manifestaţia pentru toţi organizată de Bisericile creştine din Franţa, în care sute de mii de oameni şi-au exprimat adeziunea pentru valorile tradiţionale ale familiei şi au condamnat încercările guvernului de a legaliza căsătoriile între homosexuali, jurnaliştii de la emisiunea Dimanche+ , prezentată de Anne-Sophie Lapix, au făcut o nouă descoperire.
Sfântul Ioan a fost numit „Botezătorul”, pentru că botezul a ocupat un loc central în activitatea sa și acest botez avea o semnificație aparte, aceea a pocăinței. În lumea evreiască pocăința însemna o schimbare a vieții sau o schimbare a direcției în viață. Mesajul său este unul care este fundamental pentru modul creștin de viață și nu este întâmplător faptul că Înaintemergătorul a învățat pocăința ca și cale către cer. \r\n Un ritual cunoscut \r\n Este surprinzător, însă, să descoperim […]
Angajata companiei „British Airways”, Nadia Eweida, a câștigat în fața companiei sale angajatoare, după o luptă ce a durat șase ani de zile pentru dreptul de a putea purta cruce la gât în timpul orelor de lucru. Dreptul său de a-și manifesta religia i-a fost refuzat atunci când a fost concediată pentru că nu a vrut să-și dea cruce jos de la gât.
În prima carte a Sfintei Scripturi, citim că facerea lumii a început atunci când Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor: Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (Facerea 1, 2). Însă această „purtare” a Duhului nu este o simplă trecere pe deasupra apelor, ci cuvântul ebraic original avea un sens mai profund, așa cum spune Sfântul Vasile cel Mare, acela de a încălzi și de a da […]
„Boboteaza este pentru noi o mare sărbătoare: ni-L arată pe Hristos intrând deplin în activitatea Lui mântuitoare, publică, primind în acest scop mărturia Treimii. Hristos s-a botezat ca să arate că-Și însușește toate ale noastre, că este aproape de noi și că, primind Botezul în apa Iordanului, El este unul din Sfânta Treime. \r\n Sărbătoarea Bobotezei este o sărbătoare a lui Iisus Hristos, dar este și un anunț al sărbătorii noastre, al sărbătoririi botezului nostru,
Prin faptul că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, El a intrat în cea mai strânsă legătură cu noi, încât necazurile, suferinţele şi durerile noastre sunt în acelaşi timp şi necazurile, suferinţele şi durerile Lui, pentru că El a voit a se face întru toate asemenea nouă, afară de păcat, ca să fie Arhiereu mijlocitor, milostiv şi credincios în cele către Dumnezeu. \r\n Mântuitorul Iisus Hristos, Iubitorul de oameni – nu ne compătimeşte numai din depărtare, atunci când ne vede […]
Există trei tipuri de piedici care nu îi lasă pe creștini să Îl mărturisească pe Hristos. Acestea încearcă să ne pecetluiască buzele ca să nu pomenim de Hristos.Unele sunt evidente și le observăm foarte ușor, altele sunt ascunse dar puternice însă toate duc la un singur lucru, la tăcere. \r\n Piedica „Nu sunt sigurul”
În a opta zi după Nașterea Sa, Domnul nostru Iisus Hristos a fost tăiat împrejur, în conformitate cu Legea Vechiului Testament. După acest ritual, Pruncul a primit numele Iisus, așa cum Arhanghelul Gabrieli-a spus Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,în ziua Bunei Vestiri (Luca 1, 31-33). Părinții Bisericii explică faptul că Domnul a fost circumcis, pentru ca mai târziu, nimeni să nu seîndoiască de faptulcă El și-a asumat cu adevărat trup omenescși că întruparea Lui nu a fost doar o iluzieașa cum […]
\r\nNici nu a început bine noul an civil, că au şi fost reluate atacurile mediatice împotriva Bisericii. Cum se spune, „semne bune anul are”… De ce „bune”? Am să mă explic îndată, doar să aveţi „puţintică răbdare”, vorba lu’ conu’ Zaharia Trahanache. Mai întâi să lămurim un lucru: nu toţi cei care critică Biserica sau pe slujitorii acesteia sunt, automat, duşmani. Am cunoscut mulţi jurnalişti care chiar îşi fac datoria cu onestitate şi care nu ezită, atunci când au o […]
Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Rusiei a vizitat o maternitate dintr-o clinică din Moscova, în ziua de Crăciun . Aici el a vorbit despre avort – crimă practicată chiar în spitalele unde ar trebui să fie adusă viaţa: „Atunci când un doctor întreabă pe femeie: Să întrerupem sarcina?, el de fapt o presează pe femeie să avorteze. Sunt convins că este vorba despre o crimă” a spus patriarhul către pacienţii şi medicii din spital.
Acum 4 luni acelaşi grup terorist care l-a ucis i-a ameninţat cu moartea pe soţia şi copiii săi. \r\n Acum doi ani, misionarul creştin columbian Nelson Ramos a fost ucis pentru credinţa sa creştină. Soţia sa şi cei trei copii au continuat să-L slujească pe Dumnezeu. În timp ce aceştia se rugau, asasinii au intrat cu forţa în casă şi au împuşcat-o pe mamă, Alicia Castilla, în faţa copiilor ei. Aceştia au fost ameninţaţi că dacă nu părăsesc oraşul în trei […]
În pravila bisericească ortodoxă se spune că “superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat. Superstiţiile sunt moştenite de la strămoşii păgâni şi s-au păstrat în popor de cei neştiutori. Cine crede în ele săvârşeşte un păcat, căci prin ele se falsifică adevărul dumnezeiesc şi se canonisesc ca şi vrăjitoria”. Preoţii ortodocşi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că este interzisă credinţa în superstiţii. Şi totuşi, aproape că nu există român care să nu aibă cel […]
Una din căile unirii și ale hrănirii noastre cu Dumnezeu este citirea Sfintei Scripturi care ”este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun” (2 Timotei 3, 16-17). \r\n Cuvintele Sfintei Scripturi sunt icoanele literale ale lui Iisus Hristos – Fiul lui Dumnezeu. Prezentăm mai jos întreaga rânduială de citire a Sfintei Scripturi, aşa cum se regăseşte ea […]
Mănăstirea este așezată pe un loc deschis și foarte frumos, pe partea golfului Singhiticu, între mănăstirile Zografu și Dohiariu, la o oră de mers pe jos de la malul mării. Este închinată Sfântului Întâiului Mucenic și Arhidiacon Ștefan. \r\n După tradiție se spune că ar fi înființată de Constanțiu, fiul împăratului Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea. Acest lucru îl dovedește și denumirea ei – Constamonitu (în traducere înseamnă „Mănăstirea lui Consta”).
Fenomenul globalizarii perceput în ipostaza actuală este cunoscut recent, iniţial reliefându-se expresiile sale tehnologice şi economice, ulterior politice iar în ultimă instaţă socio-culturale. Trecerea accentelor de impact din sfera economicului spre politic şi socio-cultural, a fost una rafinată şi imperceptibilă. Deosebit de gravă prin prisma ortodoxă s-a dovedit a fi influenţa globalizării asupra creştinului modern, ceea ce a conturat o problemă nouă spirituală.
Iubiţi întru Hristos fraţi şi surori, cu ajutorul lui Dumnezeu păşim într-un nou an civil. Chiar dacă Anul Nou se celebrează conform calendarului laic, totuşi acest eveniment are o importanţă deosebită deoarece şi noi, ca membri ai unei societăţi, ne supunem unor norme şi legi, inclusiv ce ţin şi de măsurarea şi sistematizarea timpului. Cumpăna dintre ani este un bun prilej pentru o retrospectivă a faptelor noastre, pentru repararea greşelor şi trasarea unor noi obiective pentru viitor. Deși acest eveniment […]
„Vom răbda până la sfârşit şi vom fi oameni” (Fericitul Maxim cel nebun întru Hristos din Moscova) \r\n Sfinţii Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, şi cei mai vechi şi cei puţini din zilele noastre – vedeau bine şi lămurit, vedeau cu ochii deschişi şi închişi – că lumea contemporană lor, conştient sau inconştient, se îndreaptă spre întâlnirea cu antihristul, încercând să atragă după sine şi Ortodoxia sobornicească. Şi cel mai înfricoşător este că lumea, într-o măsură oarecare, reuşeşte acest lucru. […]
Почему для большинства современных людей Новый год важнее, чем Рождество? Почему так получилось? Как вернуть миру радость о родившемся Спасителе? Размышляет архиепископ Гродненский Артемий. \r\n — Владыка, не секрет, что для нашего общества Новый год стал намного важнее Рождества. Он и в календаре стоит первым, да и в людских сердцах тоже первенствует.
Necazurile și tristețile nu apar în viețile noastre pentru că cineva le merită. Dacă s-ar întâmpla asta, atunci Dumnezeu ar fi numit într-adevăr un Dumnezeu al dreptății. Atunci oamenii vicleni ar trebui să moară din cauza unor boli cumplite și cei buni ar trebui să fie veseli, perfect sănătoși și să nu moară niciodată. \r\n Este Dumnezeu drept? Protoiereu Alexei Uminsky , parohul bisericii Sfânta Treime din Khokhly (Moscova), reflectă asupra acestei întrebări problematice.