Arhivele Categotry: Articole şi interviuri

Mironosițele și femeile creștine de astăzi

Dăruința Sfintelor Mironosițe este nemărginită iar iubirea lor pentru Hristos este nesfârșită. Lipsindu-se de grijile pământești, inimile lor au trăit numai pentru a se dedica Domnului: gândurile, dorinţele şi speranţa erau îndreptate către Acesta şi toată binecuvântarea şi preţuirea erau pentru El. De dragul Învăţătorului şi-au părăsit căminele, rudele și cunoștințele, au uitat de slăbiciunea lor de femei și nu s-au înfricoșat de cruzimea dușmanilor lui Hristos, urmându-L la tot pasul, mergând prin orașe și sate și purtându-I de grijă. […]

„…DREAPTA LOR S-A UMPLUT DE DARURI (DE PLATĂ)…” DESPRE PĂCATUL MITEI ÎN VIZIUNEA ORTODOXĂ

„Blestemat să fie cel ce va lua mită… Şi tot poporul să zică: Amin!”(Deuteronom, 27, 25) \r\n În Sfânta Scriptură, în Epistola Apostolului Pavel către Filipeni, citim: „Ştiu să fiu şi smerit, ştiu să am şi de prisos; în orice şi în toate m-am învăţat să fiu şi sătul şi flămând, şi în belşug şi în lipsă. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte” (Filipeni, 4, 12-13).

CUGET DESPRE PAPISM ŞI SOBORNICITATEA BISERICII

Pe parcursul mai multor secole papii de la Roma au recunoscut că principiul primatului papal și al întâietății episcopului Romei a fost și rămâne a fi până în prezent una din cele mai serioase piedici în calea înţelegerii şi unităţii catolico-ortodoxe şi că slujirea episcopului Romei „este o problemă esenţială pentru majoritatea creştinilor, în memoria cărora s-au înscris unele amintiri dureroase.

Domnul și Dumnezeul lui Toma

Ceilalţi ucenici văzuseră urmele cuielor şi coasta lui Iisus. Deci n-aveau motiv să mai spună cuvinte ca ale lui Toma, chiar dacă nici ei nu ajunseseră la credinţa neclintită. \r\n Titlul de „Domnul” în mod articulat se dă în Noul Testament şi, după aceea, în primele secole creştine, numai lui Hristos. El înseamnă Stăpânul suprem, calitatea de Dumnezeu unic. Văzându-L înviat cu adevărat, Toma Îl recunoaşte ca Dumnezeu unic. Domnul, în mod articulat, este Cel ce stăpâneşte peste toate şi nu e […]

Ce este „Paștile blajinilor”? Originea și semnificația sărbătorii

Văzând sau auzind diverse ştiri şi comentarii pe internet despre „Paştele blajinilor”, mi-a fost dat să aud idei mai mult sau mai puţin trăsnite cu privire la această zi; păcat că unele chiar de la clerici ai Bisericii Ortodoxe. Prin mass-media am auzit chiar şi aberaţii precum că această zi (parafrazez): este închinată „spiritelor celor morţi”, care „în această zi se întorc pe pământ” şi se bucură alături de cei veniţi la cimitire să-i cinstească. De aceea cred că este […]

ÎPS Mitropolit Vladimir: “Perioada marcată de Sfintele Paști, vine să scoată omul din spațiul rutinei și al confortului teluric, purificându-l și aducându-l astfel mai aproape de Mântuitor”

\r\n \r\n Aflându-ne în plină Săptămână Luminată, când poporul bine-credincios se bucură de Învierea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, am decis să solicităm un interviu Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova – Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir, care cu înţelepciune şi grijă părintească s-a străduit ca şi în acest an, Sfintele Paşti să fie un eveniment de neuitat pentru clerul şi poporul din ţara noastră. \r\n În continuare Vă invităm să citiţi trăirile, impresiile şi urările Arhipăstorului nostru, legate de […]

Câteva impresii din mormânt

A venit Învierea. Cel mai mare eveniment al istoriei are loc în fiecare clipă, în fiecare duminică şi mai ales în fiecare an. Este de fapt un fapt istoric înveşnicit în inima lui Dumnezeu, care se revarsă în fiecare diviziune a timpului, ca un preaplin de fiinţă peste moartea acestei lumi. Hristos cel Înviat revarsă peste toţi acea lumină mai presus de fire care îi face pe oameni mai buni şi ceea ce este mai important, mai nemuritori. Priveşti lumea cu […]

Împărăţia lui Hristos a biruit iadul

O temă recurentă în Sfânta Scriptură este Împărăţia cerurilor. Mântuitorul Hristos îşi începe activitatea publică cu vestirea iminentei veniri a Împărăţiei, pe care o aseamănă cu aluatul care dospeşte toată frământătura, cu sămânţa de muştar care rodeşte bogat, cu mărgăritarul de mult preţ, cu comoara ascunsă şi cu alte numeroase imagini şi simboluri. Pentru a desluşi semnificaţia Împărăţiei cerurilor am cercetat această temă în cartea de strană numită Penticostar, ştiut fiind că în teologia liturgică perioada Penticostarul corespunde slujirii sau […]

Ce (mai) este astăzi sărbătoarea?

Este evident faptul că trăim astăzi altfel sărbătoarea decât timpul profan al unei zile oarecare. Avem o minivacanţă la început de mai, ne relaxăm, călătorim, frecventăm din nou natura, vizităm şi ne lăsăm vizitaţi, acceptăm oferta adaptată sărbătorii a tuturor programelor de televiziune. Cei cu reală şi proaspătă sensibilitate religioasă suntem însă în continuare atinşi de fiorul sacru al sărbătorii.  

Călători către Emaus, spre ospăţul Cuvântului

Odată ajuns pe Muntele Măslinilor, cerul îţi va apărea mai aproape, de parcă l-ai putea atinge cu mâna, deşi nu te afli cu totul desprins de lume: spre dreapta, se înalţă zidurile scăldate în soare ale Sfintei Cetăţi; către stânga, în zare, drumurile se unesc şi se despart şerpuitoare printre dealuri, până se pierd în depărtare. Unul dintre ele duce către Emaus, satul situat la doar şaizeci de stadii de Ierusalim. Nu-ţi trebuie mult timp ca să-l străbaţi cu pasul […]

Învierea Mântuitorului – refacerea lumii şi a omului

\r\n \r\n \r\n\r\nÎnvierea Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare minune care a avut loc vreodată în univers, şi este cu atât mai mare, cu cât prin ea este lucrată mântuirea noastră, a oamenilor. Acesta este Dumnezeul nostru! Cel care din negrăita Lui iubire de oameni a primit a se jertfi pentru noi. Măreţia învierii o realizează fiecare om în parte atunci când vede că Hristos îl antrenează în biruinţa asupra morţii. \r\n\r\nAşadar, Învierea lui Hristos ar trebui să […]

Sâmbăta Mare, ziua de trecere

Constatăm cu tristețe că, astăzi, Sâmbăta din Săptămâna Patimilor este privită ca o „pauză” între doliul zilei de vineri și bucuria sfântă din duminica Paștilor. O percepție cu totul greșită. Ea contrazice legătura primordială dintre cele două zile. Ziua de sâmbătă este veriga indispensabilă ce face legătura între Moartea și Învierea lui Hristos. În Sâmbăta Mare sărbătorim înfrângerea morții de către Hristos, Învierea fiind mărturie a acestui fapt.

Lacrimile Prohodului spre bucuria Învierii

În Sfânta şi Marea Vineri, Biserica Ortodoxă trăieşte două evenimente cutremurătoare din istoria mântuirii: răstignirea pe Cruce a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi punerea Sa în mormânt. Punctul central al slujbelor din această zi, şi al tuturor slujbelor din întreaga perioadă premergătoare Sfintelor Paşti, îl reprezintă Utrenia Sâmbetei celei Mari, în cadrul căreia este cântat Prohodul. \r\n\r\n Tristeţea acestei zile este reliefată în imnele liturgice alcătuite de Sfinţii Părinţi, care s-au întrecut în a creiona într-o manieră cât mai profundă […]

Semnificaţia celor şapte propoziţii rostite de Mântuitorul pe Cruce

Moartea Mântuitorului pe Cruce a reprezentat sacrificiul suprem pentru răscumpărarea noastră din păcatul neascultării şi pentru a vesti lumii sfâşiate de ură iubirea consfinţită prin jertfa Sa. Din acest motiv, cele şapte propoziţii rostite de Iisus pe Crucea Golgotei îşi au rolul lor în iconomia mântuirii.

Mielul răstignit de iepuraş

Patimile Domnului. Umilinţă şi interese. Smerenie şi putere. Facere de bine şi judecată nedreaptă. Iertare şi condamnare. Iubire şi batjocorire. Jertfire şi consumism egoist. Mielul este Răstignit. De către iepuraş. \r\n Deniile de joi şi vineri seara ne cheamă să cinstim Patimile Mântuitorului. Spuneam şi altădată că acestea reprezintă Jertfa supremă a Mielului lui Dumnezeu. El vine smerit şi de bunăvoie la această desăvârşire a iubirii şi, aşa cum remarca părintele Dumitru Stăniloae, prin Patimile Sale, curăţă întreaga fire umană […]

Adevarul, LUMINA CEA SFÂNTĂ A VEŞNICIEI

„Cine iubeşte adevărul, va fi ajutat de adevăr în toate faptele sale.“[1] (Aristotel) \r\n Pentru a te învrednici să guşti vrednicia trebuie să fii iubitor de adevăr, fiindcă doar iubitorul de adevăr e cel care cunoaşte şi săvârşeşte faptele dreptăţii, el este cel care străluceşte chiar şi după cea mai crâncenă furtună.

TEOLOGIA „ICREI” – ÎN SÂMBĂTA SFÂNTULUI LAZĂR

În Sâmbăta, numită a Sfântului Lazăr, Biserica Ortodoxă aminteşte de minunea săvârşită de către Mântuitorul Hristos în Betania – învierea lui Lazăr (prieten al lui Hristos), mort de patru zile (Ioan, 11, 1-45). Sfânta Biserică aminteşte despre această minune în slujbele din perioada Postului Mare, începând cu ziua de Marţi din Săptămâna a 6-a – majoritatea stihirilor sunt închinate acestui eveniment. Din aceste stihiri, îndeosebi în cele din zilele de Marţi, Vineri şi Sâmbătă (cf.: Triodul, Slujbele de Marţi, Vineri […]

Credinţa într-o lume a sceptismului

Ne mărturisim credinţa în multe feluri, mai întâi de toate prin exemplul vieţii noastre, prin felul în care ne rugăm, trăim şi iubim. Alteori, pur şi simplu ne mărturisim credinţa prin discuţii şi conversaţii purtate cu alţi creştini ortodocşi sau cu cei de alte credințe unde putem face referiri la Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie sau la Sfinţii Părinţi ai Bisericii. Cu toate acestea, am putea de asemenea discuta cu necredincioşii şi scepticii iar apelul la aceleaşi surse precum Biblia, Tradiţia […]

Ispita cea mai de pe urmă

În copilărie, să mă întorc acasă după vacanța de primăvară a fost dintotdeauna o bucurie. Mi se părea că natura începea ca prin farmec să revină la viață. Cireșii cu flori albe, crenguțele înmugurite, verdele crud ce înviora pajiștile uscate erau semnul că iarna își ieșise din drepturi făcându-i loc primăverii. Erau şi ani în care se întâmpla ca în plin proces de înviere a naturii, iarna să-și cearnă pe neașteptate ultima zăpadă. Partea tragică era că orice copac prins […]

CHIPUL MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS ÎN ADEVĂRATA ICONOGRAFIE

Mulţi sfinţi iconografi, teologi şi artişti au meditat la taina acestui chip şi au încercat să-i dea o expresie. Intenţia acestui studiu este aceea de a pune în evidenţă diferenţa dintre cugetarea hristologică a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii şi cea “artistică” a marilor maeştri în artă referitoare la chipul lui Iisus Hristos. Şi din acest punct de vedere va fi expusă învăţătura Bisericii Ortodoxe despre icoana Domnului Hristos, unde vom observa adâncimea teologiei Sfinţilor Părinţi, înrudirea cuvintelor lor cu chipul […]