„Piatra de temelie a societății este familia. Când s-a prabușit familia, s-a prăbușit totul.” (Părintele Atanasie Ștefănescu, 1919 – 2008)
A treia duminică după Paşti este dedicată femeilor mironosiţe, care au fost primii martori ai Învierii lui Hristos. Ele au vestit pe apostoli că Mântuitorul a înviat.
Saptamana care urmeaza praznicului Invierii Domnului este numita Saptamana Luminata. In vechime, Botezul era savarsit in noaptea de Pasti. Cei botezati erau numiti „luminati” si purtau haine albe in toata saptamana de dupa Pasti. Sunt persoane care afirma ca de la purtarea hainelor albe, aceasta saptamana a primit numele de Saptamana Luminata.
„Acesta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne veselim în ea”
VINERI – In aceasta zi credinciosii tin post negru (nu se consuma nici un fel de mancare si nu se bea apa). Este o zi de profunda tristete, intrucat este ziua rastignirii Mantuitorului, a mortii si a ingroparii Lui.
În mormânt, Viaţă Pus ai fost, Hristoase Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti, Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
„Bucuraţi-vă pururea întru Domnul! Şi iarăşi zic: Bucuraţi-vă!” (Filipeni 4, 4) Preasfinţiţi arhipăstori, cinstiţi preoţi şi diaconi, Cuvioşi monahi şi monahii, drept-slăvitori creştini, Luminatul Praznic al Învierii Mântuitorului ne oferă bucuria de a vă întâmpina cu vestirea îngerească: „Hristos a Înviat!”
”Din ospăţul Stăpânului şi din masa cea nemuritoare, veniţi credincioşii la loc înalt cu gânduri înalte, să ne îndulcim prin Cuvântul cel Preaînalt, din cuvântul Său cunoscându-L, pe care să Îl slăvim”.
Aproape toată lumea a auzit despre Lumina Învierii, însă prea puțini cunosc detalii legate de această dovadă evidentă a dreptei credinţe. De aceea, prezentăm câteva informații lămuritoare despre minunea care dovedește până la sfârșitul lumii realitatea Învierii lui Hristos din morți și semnul biruinței iubirii Lui smerite asupra păcatului:
Cu aproape două mii de ani în urmă, răutatea omenească a pironit pe Cruce Iubirea Dumnezeiască. În tradiţia ortodoxă, în zilele Săptămânii Mari rememorăm în fiecare an Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului Iisus Hristos.
După cum citim în sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă, Săptămâna Pătimirilor Domnului se mai numește și Săptămâna Mare, „nu pentru că zilele ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârșit, și mai cu seamă Sâmbăta Mare, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru”.
Săptămâna Mare sau a Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos este perioada din anul bisericesc în care suntem pelerini alături de Hristos pe drumul către Golgota. Este un timp al reflecţiei duhovniceşti şi al aplecării cu acrivie asupra textelor scripturistice.
Sfânta și Marea Luni ne pune înainte blestemarea smochinului neroditor (Matei 21, 19 – 20) și istoria lui Iosif cel Prea Frumos. Din aceste pilde se desprind două înțelesuri paralele: unul istoric, privind poporul evreu în așteptarea primei veniri a lui Mesia; altul duhovnicesc, eshatologic, privind pregătirea și așteptarea celei de a doua veniri a Mirelui.
Intrarea Domnului în Ierusalim, cunoscută și sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor este unul din cele 12 Praznice Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, care este celebrată în Duminica dinaintea Învierii Domnului.
Datorită învierii lui Lazăr are loc primirea triumfală a Domnului în Ierusalim. Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan spune: „Deci, dă mărturie mulţimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta” (Ioan 12, 17-18).
Postul Sfintelor Paşti cuprinde Postul de 40 de zile şi Postul Sfintelor Pătimiri ale Domnului din Săptămâna Mare. Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor fac trecerea de la Postul de 40 de zile la Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului.
În Duminica Floriilor sărbătorim Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim cu câteva zile înainte de mântuitoarele Sale Sfinte Pătimiri. Această duminică mai este numită şi a Stâlpărilor, de la ramurile de măslin şi finic cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea în Ierusalim. Sărbătoarea Floriilor este un praznic împărătesc cu dată schimbătoare în funcţie de serbarea Paştilor.
Cu pași repezi ne apropiem de sâmbăta lui Lazăr, rânduită de Biserică înaintea Duminicii Floriilor. Cele două sărbători constituie de fapt limita, dar și liantul, ce unește Postul Păresimilor cu Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos.
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor) Ioan 12, 1-18 Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă. Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de […]