Archives Autor: pmarcel

De ce nu avem bănci în biserică ?

Strana este un obiect de cult, el aflandu-se in biserica si fiind sfintit odata cu sfintirea acesteia. Stranile din lemn, frumos sculptate, avand pe ele cruci si vulturi bicefali, insirate de-a lungul peretilor bisericii, ne sunt tuturor cunoscute. Din pacate insa, nu toti mai cunoastem si rostul acestora.

Slujbă Arhierească cu ocazia a 120 de ani de la sfinţirea Catedralei Schimbarea la Faţă a Mîntuitorului din or. Chisinau

” Nimeni , aprinzînd făclie, nu o pune în loc ascuns, nici sub obroc,ci in sfeşnic,ca aceia care intră să vadă lumina” ( Luca, 11-13 )

A douăzeci și șasea carte a Vechiului Testament: Iezechiel

Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău! Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate. În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a douăzeci și șasea carte a Vechiului Testament: Iezechiel.

A douăzeci și cincea carte a Vechiului Testament: Plângerile lui Ieremia

Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău! Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate. În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a douăzeci și cincea carte a Vechiului Testament: Plângerile lui Ieremia.

Hramul Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău 2022

Aleasă bucurie duhovnicească au trăit enoriașii bisericii „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău în ziua prăznuirii hramului bisericii. Parohul sfântului locaș, prot. Ioan Plămădeală împreună cu un sobor de preoți și diaconi au săvârșit Dumnezeiasca Liturghie în cinstea marelui și luminatului praznic împărătesc.

Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos: Tâlcuiri patristice

Schimbarea la Faţă a lui Hristos de pe Muntele Tabor a avut loc cu puţin timp înainte de Patimi, mai precis, cu patruzeci de zile înainte ca Hristos să pătimească şi să fie răstignit. De altfel, scopul Schimbării la Faţă a lui Hristos a fost acela de a-i întări pe ucenici în credinţa că El este Fiul lui Dumnezeu, pentru a nu se face şovăielnici la vederea celor ce aveau să se petreacă în zilele următoare.

Acatistul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos

Troparul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, glasul al 7-lea: Schimbatu-Te-ai la Faţă în munte, Hristoase Dumnezeule, arătându-le ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea. Străluceşte şi nouă, păcătoşilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă Ţie.

O interpretare a Icoanei Schimbării la Față

Încă din primele secole creștine există dovezi ale celebrării în biserici a sărbătorii Schimbării la Față, iar de la sfârșitul secolului al VI-lea, data pentru această sărbătoare s-a stabilit la 6/19 august. Tot din această perioadă datează și primele opere de artă iconografică.

Omilia Sfântului Teofan Zăvorâtul la SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI

“Prăznuind Schimbarea la Faţă a Domnului, suntem datori să ne însuşim însemnătatea ei şi să dăm chip în noi înţelesului ei. Nu pentru Sine însuşi a arătat Domnul, prin Schimbarea la Faţă, slava Dumnezeirii Sale în omenitate, ca Cel slăvit dinainte de veci.El a vrut să arate la ce slavă înalţă El în Sine firea omenească, iar prin aceasta pe orice om: slava Schimbării Lui la Faţă este slava noastră în Domnul Iisus Hristos. El parcă ne-ar spune: „Iată cum o să fiţi!”

ÎPS Bartolomeu Anania – Predică la Schimbarea la Față a Domnului

Проповедь на Неделю 9-ю по Пятидесятнице

IA MÂNA LUI HRISTOS!

  „Vreau sa va atrag atentia la trei aspecte din Evanghelia de astazi. Lectura de astazi o succeda pe aceea pe care ati ascultat-o saptamana trecuta, cand Hristos a hranit cinci mii de oameni cu cinci paini si doi pesti. Iata primul lucru pe care-l remarcam, fapt care ne poate la inceput mira, numai daca nu ne aducem aminte de noi insine, de modul cum percepem si cum corespundem darurilor pe care le descoperim in viata: ni se pare atat de […]

Duminica a IX-a după Pogorârea Sfântului Duh

Dacă accepţi să fii ucenic, trebuie să respecţi regulile. Sfânta Evanghelie de astăzi ne pune în faţă o minune a Mântuitorului Hristos, dar şi felul în care a aranjat această minune. Mai întâi, ne spune Evanghelia că a silit pe ucenicii Săi să urce în corabie şi să treacă de cealaltă parte a mării.

ПОЧЕМУ ПОСЛЕ ПОКАЯНИЯ СНОВА ВОЗВРАЩАЮТСЯ ГРЕХИ ?

Considerații medical-duhovnicești asupra Sfântului Maslu

Dacă în medicină doctorii sunt cunoscuți fiecare prin specialitatea sa, în medicina spirituală, medic este preotul duhovnic căruia i se adresează bolnavul. În virtutea acestui fapt, se poate încerca o analogie între mulțimea medicamentelor care se dau bolnavului și rugăciunile de la Sfântul Maslu. Rugăciunile sunt un adevărat izvor al cunoașterii cauzelor bolilor sufletești și trupești, iar prin această cunoaștere, pot deveni și vindecătoare.

Sfântul Efrem Katunakiotul, despre rugăciune

Sfântul Efrem, cel care s-a nevoit în pustia Katunakiei, este unul dintre fiii duhovnicești ai lui Gheron Iosif Isihastul, marele dascăl al Rugăciunii lui Iisus. El a primit și a transmis mai departe moștenirea duhovnicească a bătrânului Iosif.

Semnul crucii în viața de rugăciune a Prorocului Moise

Trecerea prin Marea Roșie, războiul cu amaleciții, ridicarea șarpelui de aramă în pustie – trei momente cruciale din existența Prorocului Moise și a poporului Israel. Trei momente în care rugăciunea sa se împletește cu simbolismul Sfintei Cruci în Vechiul Testament, prefigurând astfel înnoirea lumii prin Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos.

СВЯТИТЕЛЬ НЕКТАРИЙ ЭГИНСКИЙ. СВЯТЫЕ ЦЕЛИТЕЛИ

„Nici prin cap să nu-ţi treacă să placi oamenilor…”, Părintele Paisie Olaru

M-a întrebat un bătrân odată: “Părinte Paisie, dar ce-i aceea mândrie, părinte, cum vine?” (El umbla iarna cu capul gol şi desculţ, prin zăpadă.) “Frate Gheorghe, mândria este atunci când ai să socoteşti că tu eşti ceva mai mult decât altul, că eşti mai bun, mai frumos ca altul…”

Trebuie să te doară

Sufletul creștinului trebuie să fie delicat, sensibil, să zboare, să tot zboare în nemărginire, în stele, în mărețiile lui Dumnezeu, în tăcere.