La 40 de zile de la Paşti prăznuim Înălţarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, până atunci, toate zilele fiind închinate serbării Învierii. După încă 10 zile de la Înălţare prăznuim Pogorârea Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile). Aceste sărbători sunt fundamentale pentru istoria mântuirii neamului omenesc.
În unele biserici sau la procesiuni, mulți credincioși, din pioșenie, obișnuiesc să se atingă de veșmintele preoților slujitori, de Sfânta Evanghelie ori de alte obiecte liturgice, având bune nădejdi în primirea milei Dumnezeului Celui Preaînalt. Am observat situații delicate, când o bătrână l-a oprit pe preot din cădit: înșfăcându-i epitrahilul, s-a șters cu el pe față, confundându-l probabil cu un ștergar.
Văduvă de la vârsta de 39 de ani, Rusanda Longinescu avea, la acel moment, opt copii de care s-a îngrijit exemplar, oferindu-le o educaţie aleasă. Printre bunurile de patrimoniu ale Muzeului Vrancei, se află portretul Rusandei Longinescu, realizat de pictorul Alexandru Bănulescu, ajuns recent în pinacoteca instituţiei prin bunăvoinţa familiei. Biografia personajului este una de poveste. Este vorba despre o văduvă din Focşani, cu opt copii, toţi minori, într-o Românie care abia ieşise din Războiul de Independenţă şi se proclamase […]
Preoții sunt niște hoți!” Cu aceste cuvinte a luat lumină în noaptea Învierii un bărbat ca la treizeci de ani, nemulțumit că a trebuit să scoată din buzunar câteva monede să își cumpere candela pe care voia să o ducă acasă. Preotul îl privi în ochii tulburați de mânie și cântă mai departe cu glas de bucurie Hristos a înviat.
Dacă nu suntem cu luare-aminte, chiar şi în biserică putem să păcătuim mult. Când venim la biserică şi nu ne îmbrăcăm decent, şi prin lipsa de cuviinţă a îmbrăcăminţii noastre îi provocăm sminteală vreunui om, Biserica devine pricină de sminteală. Şi venind omul să se curăţească pe sine, pleacă şi mai murdar. Pentru că privirea lui a căzut undeva, pe ceva indecent.
În vremea prigoanelor, creștinii erau căutați spre muncire și aduși spre cercetare la Arian, ighemonul din Tebaida, pus de Dioclețian păgânul, împăratul Romei. Atunci au adus la acela pe un bărbat cu numele Timotei, citeț bisericesc, din satul Pirapei, tânăr de ani, care nu de mult, se însoțise cu o fecioară, anume Mavra, iar după douăzeci de zile de la nuntă a fost prins de păgâni, fiind creștin.
Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău! Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate. În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a șaptesprezecea carte a Vechiului Testament: Cartea Esterei.
Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău! Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate. În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a șaisprezecea carte a Vechiului Testament: Cartea lui Neemia.
În 1921, când preoții și episcopii ruși erau executați sau trimiși în Siberia, chirurgul Luca din Crimeea devine preot și se ridică împotriva închiderii bisericilor. Era exact reprezentantul clasei contrarevoluționare iar comuniștii nu știau ce să facă cu el: atârnase o icoană în sala de operații și ținea cursuri îmbrăcat în haine preoțești și cu o cruce la gât. Pe de altă parte mulți comuniști fuseseră ajutați de el. Unii l-au ignorat și apărat, alți l-au arestat, concediat, deportat, doctorul […]
Mărturia personală a lui Pavel în Ierusalim, un model pentru noi (Fapte 22:1-30) Fapte 22: 12. Şi a venit la mine un om, numit Anania, bărbat temător de Dumnezeu după Lege, şi pe care toţi iudeii care locuiesc în Damasc îl vorbeau de bine. 13. El mi-a zis: „Frate Saule, capătă-ţi din nou vederea!” Chiar în clipa aceea, mi-am căpătat vederea şi m-am uitat la el. 14. El mi-a zis: „Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales să cunoşti voia Lui, să […]
Intr-o zi, magarul unui fermier a cazut intr-o fantana. Animalul a plans ore intregi, in timp ce fermierul incerca sa gaseasca o cale de a-l scoate afara. Intr-un final, fermierul a decis ca animalul este batran si ca fantana trebuia oricum astupata.
Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău! Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate. În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a cincisprezecea carte a Vechiului Testament: Cartea întâi a lui Ezdra.
Sfânta zi în care s-a evidențiat curajul, devotamentul și dragostea jertfelnică a Sfintelor Femei Mironosițe a fost trăită din plin la Catedrala „Schimbarea la Față a Mântuitorului”.
După Învierea Sa din morți, Mântuitorul S-a arătat întâi Femeilor Mironosițe, cărora le-a spus: Bucurați-vă și nu vă temeți (Matei 28, 9-10). Aceasta spre a răsplăti fidelitatea lor față de Învățătorul și Dătătorul iertării și cele mai frumoase cuvinte care s-au auzit vreodată. Mironosițele femei au manifestat devoțiunea până la capăt, însoțită de curaj și râvnă, fiind mai puternice și mai curajoase decât ucenicii Mântuitorului, care erau ascunși prin case de frica iudeilor.
Purtătorule de biruinţă Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre” (Troparul Sfântului). Fraţi creştini, Odată cu sosirea frumosului antotimp al primăverii, când natura înconjurătoare se trezeşte la viaţă, creştinii prăznuiesc cea mai mare sărbătoare a lor, numită în cântările bisericeşti „praznic al praznicelor”, învierea Domnului, și care s-a dat spre moarte pentru păcatele noastre şi a înviat pentru îndreptarea noastră” (Romani IV, 25). În fiecare an, învierea Domnului ne aminteşte şi adevereşte triumful vieţii asupra morţii […]
Fiindcă de foarte multe ori criticile aduse credinței ortodoxe în particular și credințelor religioase în general, se încadrează în anumite tipare comune, considerăm că este oportună clarificarea unora din acestea, cel puțin la nivelul unei direcții de răspuns. Unele din punctele de mai jos necesită și vor primi o tratare mai detaliată cu alte ocazii.