Arhivele Categotry: Ne vorbesc Sfinții Părinți

Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sfinților Părinți după trup ai Domnului)

Sărbătoarea Strămoșilor este una dintre cele mai frumoase sărbători ale anului, fiindcă ne descoperă că Hristos, Care nu avea nevoie de nimic, S-a făcut pe Sine așa fel încât să aibă nevoie de noi, cei nevoiași de toate. Să primească El propria mea inimă, propriul tău glas, înălțarea unui al treilea, precum și cea mai neînsemnată lucrare a fiecăruia dintre noi, încă și lumânarea pe care I-o vom aprinde. Această sărbătoare pregătește sufletele noastre să sărbătorim nu doar nașterea lui […]

SF. IOAN DE KRONSTADT, SFÂNTUL CARE S-A LUPTAT CU FUMATUL

Da, a fumat și, în notițele sale, pe lângă multe povețe duhovnicești, ne-a transmis zbuciumate gânduri, frământări, trăiri, amare concluzii despre lupta purtată cu viciul. Nu le-a cules de la terțe persoane, ci le-a scris din proprie experiență, căci, în anii tinereții, patima fumatului l-a subjugat de nenumărate ori, deși era preot. Lacrima pocăinței, sinceritatea mărturisirii și recunoașterea micimii L-au îndurat pe Părintele Ceresc, Care S-a milostivit spre robul Său, eliberându-l din mrejele ucigătoarei deprinderi.

Cuvânt la Anul Nou Sfintul Ioan Gura de Aur

Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu.Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte. Acela aduce nelinişte în inimă, acesta alungă zgomotul; acela întunecă mintea, acesta luminează pe cea întunecată; acela aduce întristarea, care înainte […]

Grija de multe

  Sfântul Efrem Sirul ne previne asupra duhului grijii de multe. Ce este grija de multe? Sfântul Nil Sinaitul răspunde: „Grija de multe este o istovire a sufletului.” Ea este o stare de plictiseală, tristeţe, apăsare duhovnicească, o împuţinare a inimii însoţită, uneori de o mare scârbă. Grija de multe este înainte mergătoare a deznădejdii. Aşa cum zilele de toamnă întunecate şi ceţoase sunt prevestitoare ale iernii, tot astfel grija de multe cea de nebiruit, dacă prinde putere conduce către […]

Oamenii cu credinţă au griji mici, însă cei fără credinţă au griji mari

Griji, griji şi numai griji. Priviţi la oameni, şi de-ndată vă va fi limpede de unde vin atâtea griji. Oamenii cu credinţă au griji mici, însă cei fără credinţă au griji mari; căci oamenii care simt prezenţa lui Dumnezeu în viaţa lor au nădejde în Dumnezeu, se roagă lui Dumnezeu şi trec toate greutăţile şi grijile lor Celui Atotputenic. Aruncă spre Domnul grija ta, şi el te va hrăni, (Ps. 54:25) spune psalmistul.

Valoarea timpului la Sfântul Ioan Gură de Aur

Oricare dintre noi, în fiecare zi, are de înfruntat teri­bi­­la problemă a tim­pului; constatăm astfel că ba trece prea repede şi nu avem vre­me să facem ceea ce ne pro­pu­nem, ba atunci când ar trebui să aşteptăm un pic ne pierdem fără excepţie răbdarea în fa­ţa întârzierii. Aşadar, nici scur­gerea rapidă nu ne mul­ţu­meş­te, nici zăbava nu ne li­niş­teş­te, ci dimpotrivă suntem traşi din ambele părţi, ca în­tr-un vertij, spre aşa-numitul stres cotidian.Şi iată cum timpul, care pentru unii se […]

Din Predica Sfantului Ioan Gura de Aur – Despre Constiinta

Dumnezeu a pus in sufletul nostru un judecator neobosit si un paznic necontenit: constiinta. Intr-adevar printre oameni nu este nici un judecator care sa fie asa treaz, precum constiinta noastra. Dintre judecatorii omenesti, unii se mituiesc, altii se castiga prin maguliri, altii se intimideaza prin amenintari si inca multe altele ii impiedica de la judecata cea dreapta.

Înaintea lui Dumnezeu este mai bun un păcătos care se căieşte decât un drept care se mândreşte

Îngâmfarea – această săgeată diavolească fină – răneşte în ascuns inima şi sămânţa ei este semănată în taină, astfel încât încetul cu încetul se dezvoltă în tine fariseul, iar apoi te dedai cu totul mândriei şi acesta este domeniul diavolului.

În afara Bi­sericii nu există mântuire

Biserica este limanul. Vezi corabia clătinându-se în largul mării. O ameninţă atâtea şi atâtea primejdii şi un şir de duşmani periculoşi, care, mai ales în vremurile de demult, erau nu­meroşi. Ajunge la liman şi se află în siguranţă, nu o mai ameninţă nici piraţii, nici valurile. Asta este Biserica!

Despre îngenuncherea în zi de Duminică

CANON 20 al Sinodului I Ecumenic Fiindcă sunt unii care își pleacă genunchii Duminica şi în zilele Cincizecimii, pentru a se păzi toate în toată parichia (parohia) s-a socotit de Sfântul Sinod ca, stând (în picioare), să se dea rugăciunile lui Dumnezeu. [Sinodul VI: 90; Petru: 15].

Cine va avea milă de noi, când noi înșine ne aruncâm într-o atât de mare sărăcie sufletească?

Aud pe mulți spunând : “Când suntem în biserică și ascultăm predica, ne căim de păcatele noastre; dar, după ce plecăm , ajungem alții; focul râvnei ni se stinge. Ce să facem ca să nu se mai întâmple asta?”

Cine va avea milă de noi, când noi înșine ne aruncâm într-o atât de mare sărăcie sufletească?

Aud pe mulți spunând : “Când suntem în biserică și ascultăm predica, ne căim de păcatele noastre; dar, după ce plecăm , ajungem alții; focul râvnei ni se stinge. Ce să facem ca să nu se mai întâmple asta?”

Care trebuie sa fie cererile noastre?

Dumnezeu nu aşteaptă să-I aducem mereu aminte, ci chiar dacă nu-I cerem, ne dăruieşte cele necesare. Pentru că El face să „răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi” (Matei 5, 45). Deci, să avem încredere în Cel Care ne sfătuieşte şi zice: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate celelalte se vor adăuga vouă” (Matei 6, 33).

Ce este milostenia și cum se pune în practică?

Cum să descriem vasul iubirii, unealta şi mijlocul prin care Dumnezeu Ziditorul comunică cu făpturile Sale? Cum să o descriem pe aceasta, care s-a numit pe ea însăşi fiică a lui Dumnezeu şi iconom al desăvârşitelor bogăţii.

„Harul lui Dumnezeu nu este magie, nici yoga, nici vreun alt mod de vedere simțită sau închipuită, ci descoperire dumnezeiască”

În rânduiala începătorilor în cele duhovnicești, invocarea numelui stăpânesc trebuie să fie însoțită de o cât mai mare silință cu putință, chiar și atunci când mintea nu poate rămâne la cuvintele rugăciunii. Și aceasta fiindcă este cu neputință ca mintea să fie ținută la cuvintele rugăciunii, la începutul acestei încercări, mai ales fiindcă suntem păcătoși și avem atâtea patimi și suntem lipsiți de energia unică a dumnezeiescului har.

Terapia Sfinților Părinți pentru o minte sănătoasă

Tradiția Bisericii Ortodoxe poate fi cuprinsă într-un prețios manual de psihoterapie. Autorii acestuia, Sfinții Părinți, frapează prin simplitatea terminologiei și precizia tratamentului împotriva bolilor minții.

Păstrează-ți sănătatea prin post

Postirea este darul cel mai de preţ al lui Dumnezeu, porunca cea mai veche, care s-a păstrat ca moştenire părintească şi a ajuns până în zilele noastre. Aşadar primiţi-o cu bucurie, cei săraci ca pe tovarăşul vostru, cei care slujiţi ca pe odihna voastră, cei bogaţi ca pe cea care vă salvează de la primejdia îndestulării, şi dă gust tuturor celor pe care defătarea continuă le lipseşte de gust.

Contributia Sfintilor Trei Ierarhi la formularea dogmei trinitare

An de an, la 30 ianuarie, intreaga Ortodoxie, dar nu numai, pranzuieste in chip deosebit pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur, care au stralucit ca niste luceferi pe bolta cereasca a Bisericii crestine. Si pentru ca ei s-au dovedit <<mari dascali si ierarhi>>, facultatile de teologie i-au ales ca patroni si ocrotitori, ca viata crestina si luminatori in intelegerea credintei crestine.

Nu lăsa copiilor avere, ci lasă-le virtutea

Să ne gândim nu cum să-i lăsăm pe copiii noştri mai bogaţi după ce nu vom mai fi, ci cum să-i lăsăm mai plini de virtute. Dacă au încredere în bogăţie, în avere, nu se vor mai preocupa de nimic altceva, din moment ce îşi vor putea acoperi defectele de caracter şi slăbiciunile cu banii pe care-i vor avea din belşug. Dacă vor vedea, însă, că nu banii le aduc mângâiere, vor face orice ca să afle în virtute şi în […]

Să nu iei aminte la cei ce se lenevesc şi se desfătează, căci ca iarba degrab se vor usca

Aţi auzit cum se fericesc cei ce se nevoiesc şi cum se văicăresc cei ce se lenevesc? Acestea toate le cugetă şi te sârguieşte ca să te mântuieşti. Să nu iei aminte la cei ce se lenevesc şi se desfătează, căci ca iarba degrab se vor usca. Să nu iubeşti veacul acesta, că îi împiedică pe cei ce-l iubesc şi puţină vreme îi veseleşte, dar îi va trimite goi în veacul acela.