Am fost condamnat la moarte pentru asasinarea unui copil – crimă pe care nu am săvârșit-o. Am suferit peste trei decenii de abuzuri înfricoşătoare. De aceea, în cazul meu, căutarea menirii originare a omului de a-L iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele a fost o luptă cumplită, până la sânge. Am suferit enorm până să ajung să învăț ce înseamnă dragostea adevărată, jertfelnică, și cum pot să o pun în practică în condițiile vieții mele de condamnat la moarte. Am […]
Până ce nu ne-am curăţit de patimi, nu se arată deplin darurile Duhului Sfânt, primite prin Taina Sfântului Mir, deşi lucrează şi ele în mod acoperit prin fiecare virtute. Dar o dată ce patimile care le acopereau sunt înlăturate, darurile Duhului Sfânt izbucnesc în conştiinţa noastră, din locul ascuns al inimii, în toată strălucirea lor.
„…Nimeni nu poate să zică „Domn este Iisus” decât în Duhul Sfânt…” (I Corinteni, 12, 3). Zidirea şi rezidirea lumii au fost făcute prin lucrarea comună a Dumnezeului Celui în Treime slăvit: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
“Când un om reușește să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbește, se uită cu dispreț la grași, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsucește nasul disprețuitor când altul se bălăcește, încă, în viciul său. Dacă unul își reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreț și cu trufie către păcătosul care se căznește să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reușim, ne poate spurca mai […]
Sfântul Ignatie Briancianinov ne pregătește și ne avertizează cu privire la cancerul iubirii de sine propriu modernității. Până și creștinii sunt atinși de acest duh al „publicității”. Trăind în acest mediu viciat începem să nu mai înțelegem lucrurile în duhul lor autentic. Smerenia de care avem nevoie se dobândește printr-o deșertare a sinelui, lucru extrem de dureros și inpropriu omului clădit pe calapodul mentalităților moderne. Recomand cu multă căldură scrierea Sfantului Ignatie care ne readuce la autenticitatea creștină prin sfaturile […]
Până ce nu începusei să te rogi lui Dumnezeu, erai tuturor drag. Iată acum, dintr-o dată, ești în casa ta ca în mijlocul unei tabere dușmane. Mai înainte vreme te îmbătai, și fumai, și mai furai câte puțin, și înjurai, și trândăveai în zilele lucrătoare, și făceai toate celelalte câte sunt urâte înaintea lui Dumnezeu și a lumii cinstite. Și totuși, atunci erai drag tuturor din casă. Iar acum, când ai apucat-o pe calea dreptății, cinstei și rugăciunii, acum toți au tăbărât […]
După spusele părintelui Ioan din Kronstadt, înrâurirea puterii rele se face simţită şi în multe alte fenomene ale vieţii duhovniceşti. „Fără îndoială, spune el, că diavolul stă în inimile foarte multor oameni printr-o anumită moleseală, vlăguire şi lenevire faţă de orice lucru bun şi folositor, mai ales faţă de credinţă şi de cucernicie, care cer luare-aminte şi trezvie a inimii şi, în general, efort duhovnicesc. Astfel, în vremea rugăciunii el loveşte inima cu moleşeală, iar mintea cu tâmpire; loveşte inima […]
Biserica îi preţuieşte și ocrotește enorm pe copii. Dumnezeu Își manifestă continuu iubirea adăpostitoare față de om încă din prima zi a venirii acestuia pe lume, întâmpinându-l pe viitorul membru al trupului eclesial, mai întâi de toate, prin ocrotirea de răul spiritual, de lucrarea reală și agresivă a diavolului asupra omului și a întregii creații. Botezul înseamnă o naștere din nou și o nouă viață spirituală în Hristos-Domnul, Care a biruit veșnicia morții.
Este un păcat să-ţi petreci timpul în rețele sociale? În discuțiile care au loc în reţea adesea se manifestă iritarea, supărările reciproce și glumele pe seama altora … Poate există deja şi un fel de păcate speciale pe internet?
La 40 de zile de la Paşti prăznuim Înălţarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, până atunci, toate zilele fiind închinate serbării Învierii. După încă 10 zile de la Înălţare prăznuim Pogorârea Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile). Aceste sărbători sunt fundamentale pentru istoria mântuirii neamului omenesc.
În unele biserici sau la procesiuni, mulți credincioși, din pioșenie, obișnuiesc să se atingă de veșmintele preoților slujitori, de Sfânta Evanghelie ori de alte obiecte liturgice, având bune nădejdi în primirea milei Dumnezeului Celui Preaînalt. Am observat situații delicate, când o bătrână l-a oprit pe preot din cădit: înșfăcându-i epitrahilul, s-a șters cu el pe față, confundându-l probabil cu un ștergar.
Văduvă de la vârsta de 39 de ani, Rusanda Longinescu avea, la acel moment, opt copii de care s-a îngrijit exemplar, oferindu-le o educaţie aleasă. Printre bunurile de patrimoniu ale Muzeului Vrancei, se află portretul Rusandei Longinescu, realizat de pictorul Alexandru Bănulescu, ajuns recent în pinacoteca instituţiei prin bunăvoinţa familiei. Biografia personajului este una de poveste. Este vorba despre o văduvă din Focşani, cu opt copii, toţi minori, într-o Românie care abia ieşise din Războiul de Independenţă şi se proclamase […]
Preoții sunt niște hoți!” Cu aceste cuvinte a luat lumină în noaptea Învierii un bărbat ca la treizeci de ani, nemulțumit că a trebuit să scoată din buzunar câteva monede să își cumpere candela pe care voia să o ducă acasă. Preotul îl privi în ochii tulburați de mânie și cântă mai departe cu glas de bucurie Hristos a înviat.
În 1921, când preoții și episcopii ruși erau executați sau trimiși în Siberia, chirurgul Luca din Crimeea devine preot și se ridică împotriva închiderii bisericilor. Era exact reprezentantul clasei contrarevoluționare iar comuniștii nu știau ce să facă cu el: atârnase o icoană în sala de operații și ținea cursuri îmbrăcat în haine preoțești și cu o cruce la gât. Pe de altă parte mulți comuniști fuseseră ajutați de el. Unii l-au ignorat și apărat, alți l-au arestat, concediat, deportat, doctorul […]
După Învierea Sa din morți, Mântuitorul S-a arătat întâi Femeilor Mironosițe, cărora le-a spus: Bucurați-vă și nu vă temeți (Matei 28, 9-10). Aceasta spre a răsplăti fidelitatea lor față de Învățătorul și Dătătorul iertării și cele mai frumoase cuvinte care s-au auzit vreodată. Mironosițele femei au manifestat devoțiunea până la capăt, însoțită de curaj și râvnă, fiind mai puternice și mai curajoase decât ucenicii Mântuitorului, care erau ascunși prin case de frica iudeilor.