Arhivele Categotry: Articole şi interviuri

„O săptămână de întâlniri cu Hristos Cel Înviat“

\r\n \r\n \r\n Săptămâna Luminată ne descoperă taina Învierii Mântuitorului Iisus Hristos prin textele evanghelice şi creaţiile liturgice deosebite. Aceste zile speciale din timpul anului bisericesc ne aduc mărturii şi dovezi despre Înviere, toate înveş­mân­tate în bucuria nespus de mare ce izvorăşte din cuvin­tele Scripturii. Despre ară­tă­rile Mântuitorului după Înviere, relatarea lor în Evan­gheliile din Săptămâna Lu­minată, dar şi despre spe­cificul liturgic al acesteia, ne-a vorbit Înalt Preasfinţitul La­u­renţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. \r\n Înalt Preasfinţia Voastră, cu toţii […]

Instituirea Sfintei Euharistii

\r\n\r\nJoia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, rugăciunea Domnului din grădina Ghetsimani şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului.\r\n\r\nJoia Mare. Urcăm încă o treaptă pe calea care duce la înălţimea Golgotei, retrăind evenimentele care au schimbat pentru totdeauna istoria umanităţii: Patimile, Răstignirea şi Învierea Domnului. De această dată, în efortul de a pătrunde semnificaţiile duhovniceşti ale acestui […]

RUGĂCIUNEA PENTRU PRIMIREA LUMINII SFINTE (A FOCULUI HARIC), CITITĂ DE PATRIARHUL IERUSALIMULUI

Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Înţelepciune începătoare de lumină a Tatălui Cel fără-de-început, Carele locuieşti întru lumina cea neapropiată, Carele ai poruncit luminii să strălucească din întuneric, Carele ai spus să fie lumină şi a fost lumină. Doamne, Dătătorule de lumină, Carele ne-ai scos din întunericul înşelăciunii şi ne-ai călăuzit la lumina minunată a cunoaşterii Tale,

FOCUL HARIC – O MINUNATĂ MĂRTURIE A IUBIRII DUMNEZEIEŞTI FAŢĂ DE OAMENI

Din timpuri străvechi creştinii veneau la Locurile Sfinte pentru a dobândi Duh Sfânt, a se pregăti pentru Împărăţia Cerească. Din toate minunile ziditoare de suflet cea mai însemnată este pogorârea Focului Haric pe Sfântul Mormânt al Domnului în Sâmbăta mare, în timpul marii Vecernii. Se ştie că, de-a lungul secolelor, Focul Haric nu se aprinde decât numai la ortodocşi, ca o dovadă sigură că numai ei păstrează dreapta credinţă apostolică.

Începutul unei frumoase prietenii cu Dumnezeu

Martie, cea de a treia lună a acestui an omagial euharistic (2014), cuprinde cinci duminici. Foarte succint, voi aborda, precum am anunțat, fiecare pericopă ce se va lectura din Sfânta Evanghelie, spre a desluşi noi înţelesuri ale sfintei spovedanii şi ale sfintei împărtăşanii. Pentru că spaţiul editorial este limitat, avertizez, dintru început, cititorul, că voi da doar trimiterea scripturistică la fiecare pasaj, nu textul integral, astfel încât este necesară lectura din Biblie a acestuia, înainte de a zăbovi asupra tâlcuirilor.

Gândind la moarte

Nimic nu se impune în viaţa noastră cu mai multă evidenţă decât certitudinea morţii. Toate celelalte realităţi ale vieţii şi chiar viaţa însăşi au gradul lor de incertitudine. Însă moartea se impune peste toate. Şi totuşi, dorinţa de viaţă întrece orice gând de certitudine a morţii. \r\n Cum este când o să murim? Iată o întrebare al cărui răspuns nu putem decât să-l intuim. Umanitatea întreagă s-a străduit din răsputeri să răspundă unei astfel de întrebări

Ce face Hristos în noi?

\r\n\r\nÎn Anul omagial euharistic 2014, se observă o strădanie din partea preoţilor de a trezi în inimile credincioşilor dorinţa de a se împărtăşi mai des, de a râvni mai mult să se unească cu Hristos prin dum­ne­zeiasca Euharistie. Însă chemarea la potir trebuie să fie însoţită de o limpede conştien­ti­zare a importanţei Sfintei Eu­haristii în existenţa noastră, de sporirea vieţii duhovniceşti, deasa împărtăşanie fiind o consecinţă firească a îmbună­tă­ţirii vieţii spirituale.

Focul iadului este material sau spiritual?

Iudaismul nu are prea multe de spus în privinţa vieţii de apoi în afara faptului că există şi că modul în care ne trăim viaţa acum va determina starea noastră finală. Concepţia predominantă este că în lumea de apoi (ebraicul Olam-Ha-Ba), Gan Eden, adică Grădina din Eden, îi aşteaptă pe cei care atins o stare de desăvârşire spirituală. Majoritatea celor morţi merg în Gheenă sau Sheʼol unde vor sta până la 12 luni înainte de a merge în Gan Eden. […]

Ce anume face raiul, rai și iadul, iad?

În învăţătura tipic neortodoxă, iadul este un loc creat de Dumnezeu unde cei răi sunt surghiuniţi pentru a fi chinuiţi pentru veşnicie. Cei osândiţi sunt despărţiţi spaţial de Dumnezeu, de Împărăţia Sa, de poporul Său şi de iubirea Sa. Dar în concepţia creştin-ortodoxă, atât raiul cât şi iadul nu sunt spaţiale, ci relaţionale. Prin urmare, scopul creştinului nu este de a merge în rai, ca într-un loc, ci mai degrabă să crească în adâncirea comuniunii cu Dumnezeu prin dobândirea Duhului […]

Plânsul Maicii Domnului

„Văzându-L pre Hristos pe Cruce, răstignit de bunăvoie între tâlhari, Preasfânta Maica Sa, lovindu-se cu pumnii, striga: „Fiul meu Cel fără de păcat! Eşti ţintuit pe Cruce fără vină, ca un tălhar, ca să redai viaţă neamului omenesc, după mare mila Ta! Cum pot eu să sufăr să te văd ţintuit pre lemn, pre Tine, născut fără durere, zămislit fără de bărbat! Cu câtă durere e frântă inima mea! S-a împlinit cuvântul lui Simeon: „O sabie îţi va străpunge inima!” […]

Pildă de adevărată dragoste părintească, din Mucenicia Sfinţilor Patruzeci de Mucenici

Sfinţii Patruzeci de Mucenici, săvârşindu-se pe stadionul nevoinţei, şi, după starea cea de toată noaptea în iezer şi după răbdarea cea de diamant către ger, fiind traşi către dimineaţă la ţărmuri pentru a li se sfărâma cu beldiile fluierele picioare­lor, pe când pătimeau ei, mama unuia dintre ei petrecea lângă dânşii, privindu-l pe fecio­rul său, mai ales şi pentru că acesta era mai tânăr la vârstă decât toţi; şi se temea ca nu cumva tinereţea şi iubirea de viaţă să […]

Restaurarea Mănăstirii Hilandar

\r\n\r\n\r\n\r\n

Gândurile păcătoase

\r\n\r\nSunt gândurile păcătoase un fragment din ființa noastră? Cum se nasc și cum pot fi alungate? Cum trebuie să trateze omul aceste produse ale răului și cum poate să le învingă?\r\n\r\nCunoscuta revistă rusească «Slavianka» a publicat un interviu cu arhimandritul Efrem, egumenul Sfintei Mari Mănăstiri a Vatopedului, pe tema «Gândurile păcătoase». Gheronda Efrem, care este cunoscut tuturor datorită profunzimii cuvântului său duhovnicesc și clarității cu care descrie cele mai subtile sensuri spirituale,

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele,\r\nduhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. \r\n Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău. \r\n Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.

Sa ne ferim de cei necredinciosi ?

Sfătuirea și învățătura stau la baza mântuirii omului. Pe lângă nevoia noastră de a fi învățați, avem datoria de a-i ajuta și pe cei de lângă noi, mai slabi decât noi, precum ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel, zicând: „Fraților, chiar de va cădea un om in vreo greșeala, voi, cei duhovnicești, îndreptați-l pe unul ca acesta cu duhul blândeții, luând seama la tine însuți, ca sa nu cazi și tu în ispită” (Galateni 6, 1).

Robii și darurile lui Dumnezeu

Pentru care motiv prăznuim sărbătorile Bisericii? Pentru care motiv participăm la viața duhovnicească a Trupului lui Hristos? \r\n Răspunsul nu este de la sine înțeles. Și aceasta pentru că de obicei lipsește din ochii noștri, atît ai trupului, cît și ai sufletului, perspectiva credinței în Hristos, ca Cel Care S-a pogorît din Cer, după care S-a suit la înălțime și a luat împreună cu El robi și a dat daruri la oameni: „Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat […]

Ce este Ortodoxia?

Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul şi inima dumnezeiescului Pavel. Aşa cum l-a descris ucenicul iubirii şi alţi apostoli şi evanghelişti cu lumina cerească a Sfântului Duh. Ortodoxia este acea sinteză minunată dintre dogmă şi obiceiuri, dintre teorie şi practică.

Cuvânt de învăţătură la începutul Sfântului şi Marelui Post al Paştilor al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I

\r\n \r\n

Postul în tradiţia canonică a Bisericii

\r\n Unul dintre cele mai însemnate posturi ale Bisericii noastre este Sfântul şi Marele Post al Paştilor. A fost instituit la începuturile creştinismului, de vreme ce a fost propovăduit chiar de Sfinţii Apostoli. Conform tradiţiei Apostolice, postul acesta trebuie ţinut, deoarece a fost instituit în amintirea postului pe care Mântuitorul l-a ţinut timp de 40 de zile în pustiu, înainte de începutul propovăduirii Sale publice (Matei 4, 2).

Postul, foame după Dumnezeu

\r\n\r\nNe aflăm la începutul primăverii calendaristice şi a celei duhovniceşti, vremea înnoirii spirituale, Sfântul şi Marele Post al Paştilor. Din păcate, societatea contemporană tributară mentalităţii consumiste se căzneşte să transforme şi această perioadă liturgică din an, atât de importantă pentru viaţa noastră spirituală, într-un „produs“.