Arhivele Categotry: Sfaturi duhovnicești

Unde găsesc cel mai bun duhovnic?

  În viața monahală este ușor să-ți dai seama care ar putea fi starețul tău, însă cum putem să-l aflăm în viața noastră din lume? Unde ne-am putea afla „starețul” în afara vieții monahale?

Să fii pregătit să primeşti tot felul de dispreţuiri şi jigniri, osândiri şi ocări din partea tuturor, chiar şi de la cei de la care nu te aştepţi

Să te consideri pe tine însuţi vrednic de ele şi să le primeşti pe toate cu mulţumire şi cu bucurie. Să rabzi orice osteneală şi mâhnire şi primejdie ce vine din partea demonilor, ca unul ce ai împlinit voia lor. Şi să rabzi cu bărbăţie lipsirea celor de trebuinţă, întâmplările neplăcute şi amărăciunile vieţii. Să rabzi, având încredere în Dumnezeu, chiar şi lipsa hranei tale zilnice, care în câteva ceasuri devine gunoi. Iar toate acestea să le rabzi de bunăvoie, […]

Cum să mă pregătesc pentru rugăciunea de seară?

Nu vreau să mă rog seara. Cum să mă pregătesc pentru rugăciunea de seară? Nu vrei să te rogi serile pentru că tu doar rostești rugăciunile, nu te rogi, de fapt. Și, de aceea, o resimți ca pe o povară.

Smerenia – cea mai mare virtute pe care o poate dobândi creştinul

http://vstore.doxologia.ro/sites/default/files/video/mp4/interviu/2017/01/30/pr._proclu_nicau_yt_1.mp4

Cuviosul Paisie Aghioritul despre educaţie

Astazi exista in lume multa rautate. Vor sa-i distruga pe copii de mici. In loc sa-i franeze de la rau pana vor ajunge mari, ii impiedica de a face binele. Apoi, sarmanii, dupa ce cad in pacat si se chinuiesc, vor sa se ridice, dar nu stiu cum. Pentru ca, de vor apuca pe povarnisul cel dulce, cu greu se mai pot opri.”

De păcătuit poţi să păcătuieşti şi singur, dar de mântuit nu te mântuieşti singur

Este bine să ne izolăm de cei din jur nu numai în timpul rugăciunilor, ci şi în viaţa obişnuită?

Evlavia față de Icoane

Câtă evlavie trebuie să avem faţă de icoane! Un monah a pregătit o icoană a Sfântului Nicolae ca să o dea de binecuvântare cuiva. A învelit-o cu o hârtie curată şi a pus-o în dulap până ce o va da. Dar fără să ia aminte a pus-o cu faţa în jos. Peste puţin, în camera lui a început să se audă un zgomot. Se uită monahul încoace şi-ncolo ca să vadă de unde venea acest zgomot. De unde să-şi dea […]

De ce unora li se face rău în timpul slujbelor?

De obicei, în timpul slujbelor li se face rău celor care nu şi-au mărturisit păcatele. În timpul slujbei, harul lui Dumnezeu acţionează, dar sufletul pătat nu-l poate primi şi atunci omului i se face rău. Aceasta se întâmplă mai ales în timpul Cununiilor. Atunci, Biserica este goala, luminoasa, iar aerul, curat.

Cum explicăm faptul că atragem harul cu rugăciunea „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul?”

Un bîtrân ascet învăţa: „Cu fiecare «Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine păcătosul!», pe care-l spunem, batem la poarta milei dumnezeieşti, în ceruri. Dinăuntru se aude un sunet ca un tunet, ba chiar mai puternic decât tunetul, mai puternic decât toate trâmbiţele: «Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine păcătosul!». Şi răspunde Domnul Cel atotprezent: «Fiule, iertate îţi sunt păcatele»”.

Cum învățăm copilul să-și ceară iertare?

Se poate ca un copil care a înțeles greșeala făcută să nu mai aibă nevoie de pedeapsă. De asemenea, un alt mijloc de mare ajutor este să cerem și noi iertare pentru propriile noastre greșeli. Așa dăm un exemplu de educație copilului, cum că nu este groaznic să greșești, nu sunt greșeli de moarte. 

Cum să ne păstrăm sănătatea sufletului și a trupului

Înfrânarea patimilor este mai bună decât orice medicament; şi prelungeşte durata vieţii… Aţi solicitat tratament. Iată tratamentul. Alergaţi la Maica Domnului şi ea totdeauna vă va ţine în stare de bucurie…

Atunci când se iveşte dorinţa de a te ruga pentru cineva, e semn că Domnul Însuşi vrea să mi­luiască acest suflet

Domnul vrea să-i mântuiască pe toţi oamenii şi în bu­nătatea Lui cheamă la El lumea întreagă. Domnul nu ia voinţa de la suflet, ci prin harul Său El o îndreptează spre bine şi o atrage spre iubirea Lui. Când Dumnezeu vrea să miluiască pe cineva, atunci insuflă altora dorinţa de a se ruga pentru acesta şi-i ajută în rugăciunea aceasta.

Despre oprirea PARTICIPĂRII LA DISTRACȚII în AJUNUL zilelor de duminică și al sărbătorilor

“Sfânta pravilă ne face cunoscut ca în ajunurile zilelor de sărbătoare creştinii să petreacă în rugăciune şi în cucernicie, pregătindu-se pentru a participa sau a asista la Sfânta Liturghie. Dacă toţi creştinii ortodocşi sunt chemaţi la aceasta, atunci cu atât mai mult cei ce iau parte nemijlocit la dumnezeiasca slujbă. Participarea lor la distracţii în ajunul sărbătorilor este un mare păcat. În legătură cu aceasta, cei care, în ajunul unei duminici sau al unei sărbători, au fost la un bal […]

Piedicile la rugăciune și înfrângerea lor

A se ruga cineva și a se afierosi lucrării rugăciunii presupune nevoință, o nevoință ostenitoare. Așa cum spune Starețul Sofronie „uneori rugăciunea curge înlăuntrul nostru ca un râu puternic, iar alteori inima noastră rămâne uscată”. Creștinul care se nevoiește în exercițiul rugăciunii are de înfruntat o mulțime de piedici, care se ridică înaintea lui, din pricina războiului nevăzut al diavolului, dar și din pricina păcătoșeniei sale.

Paza gândurilor

Despre lepădare de sine și dragoste

Fericitul întru pomenire, Gheronda Iosif Vatopedinul, vorbește despre cele două elemente absolut necesare luptei duhovnicești a monahului, despre care Hristos ne-a învățat mai întâi: lepădarea de sine și dragostea.

Mărturisirea în anii cei de pe urmă

Noi, creștinii, care cunoaștem dragostea lui Dumnezeu, va trebui să ne rugăm pentru fiecare făptură pe pământ, pentru fiecare om pierdut sau îndurerat, căci numai atunci ne vom împlini datoria față de Dumnezeu și vom fi copii adevărați ai lui Dumnezeu. Și Dumnezeu astfel face. Acoperă toată lumea, indiferent dacă oamenii Îl hulesc, dacă L-au uitat sau nu-L cunosc deloc.

Cuvinte și istorisiri ale Starețului Paisie

Mai demult în Chinovii exista multă râvnă pentru nevoință, evlavie, înfrățire. Când venea cineva ca frate începător, părinții îndată se străduiau să-l odihnească, mișcați fiind de căldura inimii lor, și umpleau chilia lui; unul îi aducea o brichetă, altul un ceas, altul un scăunel, altul o lampă etc., lucruri pe care le păstrau de la bătrâneii care mureau. Domnea pe atunci dorința de a-l odihni pe fratele.

Cum poate trăi cineva corect şi creşti­neşte în societatea de astăzi, fără să se smin­tească de oamenii care trăiesc departe de Dumnezeu?

Nu avem dragoste, de aceea nu-i simţim ca pe fraţii noştri pe toţi oamenii şi ne smintim de viata lor. Toti formăm o familie mare şi suntem fraţi, pentru că toţi oamenii sunt copiii lui Dumnezeu.

Este bine să avem icoane în dormitorul conjugal?

\r\n Unii soţi evlavioşi îşi pun probleme dacă ar trebui să aibă icoane în dormitorul lor. \r\n