Tăcerea – cale spre desăvârșire

Într-o lume acaparată de dorința de comunicare, tăcerea este privită aproape ca o afecțiune patologică. Îți este aproape interzis doar să asculți sau să încerci să te retragi în liniștea deplină a inimii tale. Totul este dominat de zgomot – o poluare a cuvintelor, o monotonie a dialogului care nu spune nimic. Și, tocmai de aceea, este binevenită o mică pledoarie în favoarea tăcerii – o virtute pe care Sfântul Isaac Sirul a preţuit-o în chip deosebit.

(mai mult…)

Doi prieteni pribegeau printre dunele unui deşert. La un moment dat, din nimic, s-a iscat o ceartă aprinsă şi unul dintre ei îşi pălmui amicul, direct pe faţă. Cel lovit, mai mult decât neplăcut surprins, îngenunche fără să spună nimic şi se apucă, printre lacrimi interioare, să scrie în nisip următoarele cuvinte: „Astăzi m-a pălmuit cel mai bun prieten.” În tăcere, cei doi şi-au continuat pribegia, până au ajuns la o oază. Acolo, privindu-se cu afecţiune, prietenii s-au împăcat şi au hotărât să se răcorească în apa lacului ademenitor. Fără să-şi dea seama, tănărul lovit, se afundă în nisipul mişcător şi era în pericol de a se îneca. Prietenul său, sesizând iminenta catastrofă, îşi riscă viaţa salvându-şi amicul. După ce şi-a revenit din şocul sperieturii, cel salvat a luat o piatră şi a început să inscripţioneze următorul text: „Astăzi mi-a salvat viaţa cel mai bun prieten!” Mai mult decât mirat, „pălmuitorul” şi, în acelaşi timp, salvatorul şi-a întrebat stupefiat prietenul: „Atunci când te-am pălmuit, ai aşternut cuvintele în nisip. Iar acum, te chinui să scrijeleşti fapta în piatră. Nu înţeleg de ce.” Ridicând ochii şi aruncând o privire prietenoasă, amicul răspunse: „Dacă suntem ofensaţi sau umiliţi, dacă cineva ne răneşte sau supără, trebuie să însemnăm în nisip acest fapt, pentru ca vântul iertării să şteargă această experienţă. Însă, dacă cineva ne face un bine sau dacă ne întinde o mână de ajutor, trebuie să gravăm în piatră acest eveniment, tocmai pentru ca adierea recunoştinţei să memoreze pe veci această bucurie.”

Doi prieteni pribegeau printre dunele unui deşert. La un moment dat, din nimic, s-a iscat o ceartă aprinsă şi unul dintre ei îşi pălmui amicul, direct pe faţă.

Cel lovit, mai mult decât neplăcut surprins, îngenunche fără să spună nimic şi se apucă, printre lacrimi interioare, să scrie în nisip următoarele cuvinte: „Astăzi m-a pălmuit cel mai bun prieten.”

(mai mult…)

Din bucătăria rugăciunii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat 2022 ca fiind „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”. De fapt, și când vorbim despre sfinții isihaști, tot despre rugăciune vorbim. Adică despre ceea ce ne orientează spre Dumnezeu.

***

(mai mult…)

Biserica Ortodoxă din Moldova se roagă pentru pace, nu doar într-o singură zi, 26 ianuarie, ci o face zilnic, în cadrul fiecărei Sfintei Liturghii

MITROPOLIA MOLDOVEI A RĂSPUNS FERM LA SCRISOAREA DESCHISĂ A DOMNULUI OAZU NANTOI LA ADRESA MITRPOLITULUI VLADIMIR DAR ȘI A MITROPOLIEI PĂSTORITE DE EL:

Dintotdeauna am avut o profundă stimă și respect față de toate instituțiile media și reprezentanții clasei politice din R. Moldova. Însă, din păcate, declarațiile din ultima perioadă a unora dezamăgesc și ne întristează. Asemenea declarații, în primul rând, confundă în mod fățiș și intenționat adresarea făcută unei persoane publice oficiale cu una față de o persoană fizică, folosind un limbaj trivial, suburban și neadecvat, iar sarcasmul și tonul plin de dispreț al acestor adresări, nu lezează doar demnitatea unor persoane, ci atentează la sentimentele a mii și mii de oameni care se regăsesc sau recunosc în ei pe liderii lor spirituali. De aceea, în contextul ultimelor reacții și declarații dorim să venim cu anumite precizări și să reiterăm următoarele:

(mai mult…)

Херувимская песнь

Блаженны нищие духом (Мф. 5:3)

În tratarea bolilor, să nu uităm de alinarea durerilor duhovnicești

Multe dintre minunile Domnului se petrec direct sub ochii celor care aveau nevoie de vindecare și au cerut-o, la ele fiind adesea și alți martori care le povestesc mai departe. Dar există și miracole al căror efect nu e imediat și nu produc vâlva naturii preschimbate, îndreptate cu puterea lui Dumnezeu.

(mai mult…)

„HAIDEŢI SĂ INVESTIM ÎN SUFLET!”

Părintele Ciprian Negreanu, cu o simplitate extraordinară, în câteva fraze, face o radiografie foarte precisă a raportării noastre la Dumnezeu. Nu ne cere mult Domnul, arată Părintele, dar nici puţinul acela nu suntem dispuşi să-l dăm. Căutăm obsesiv vindecarea trupului, uitând de importanţa sufletului. Ne este frică de ceea ce va veni, fără însă a ne pocăi, dar ne plângem. Iată un cuvânt viu, unde aflăm şi o delicată mustrare, dar şi un îndemn la bucurie, venit din durerea Părintelui că am uitat lucrurile simple lăsate de Dumnezeu, cele care ne deschid porţile Împărăţiei Cerurilor. (G.F.)

(mai mult…)

STRIGĂTUL MUT

În copilărie am avut același coșmar de câteva ori. Pe lângă el, filmele horror mi se par desene animate. Mă alerga un urs, iar eu pierdeam inexplicabil viteză și teren. Și, de parcă asta nu era suficient, vântul îi smulgea ursului blana smoc cu smoc, apoi îi cădea pielea, fâșie cu fâșie. Dar nu ursul care devenea schelet era partea cea mai groaznică, ci faptul că țipam înnebunit, dar nu se auzea nimic. Eram ca imaginea unui televizor fără sunet. Mă trezeam transpirat, gâfâind, cu inima bătându-mi ca o tobă.

(mai mult…)

СВЯТАЯ МУЧЕНИЦА ТАТИАНА

Банчены. Ванечка из детского монастырского приюта.

Îngerul de lângă Sfânta Masă

Într-o seară, un preot a mers la Biserica sa, deoarece uitase ceva acolo, pe care trebuia neapărat să-l ia. A descuiat ușa și a intrat înăuntru. Era întuneric.

(mai mult…)

Studenţia prin ochii Sfântului Grigorie Teologul

???????????????????????????????

De ce‑am grăi acum tocmai despre studenţie? Pentru că cei care s‑au bucurat de perioada studenţiei şi‑o amintesc totdeauna cu emoţie, cu bucurie. Studenţia este o perioadă de‑a dreptul spectaculoasă, un adevărat dar de la Dumnezeu, aş zice, pentru care ar trebui să fim recunoscători, noi, cei care am trăit‑o. Aşadar, nu toţi au parte de această bucurie a vieţii de student. Dar cel care a trecut prin studenţie şi a profitat de această perioadă unică şi irepetabilă pentru a studia cu pasiune, pentru a cunoaşte lucruri şi oameni, pentru a alerga realmente să asculte cuvântul cât mai multor personalităţi, pentru a visa frumos, nu cred că o va uita vreodată.

(mai mult…)

Un păcat ascuns devine şi mai mare

– Alegerea duhovnicului este un lucru extrem de greu. Abia în momentul în care găsim duhovnicul potrivit, conştientizăm câte urcuşuri şi coborâşuri are drumul pe care trebuie să ne ducem propria cruce. Părinte, ce ne sfătuiţi să facem pentru a nu rătăci de pe drumul cel bun?

(mai mult…)

A șaptea carte a Vechiului Testament: Judecătorii

 

Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău!

Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate.

În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a șaptea carte a Vechiului Testament: Judecătorii.

(mai mult…)

A șasea carte a Vechiului Testament: Iosua

Stimați vizitatori și cititori ai site-ului și paginii de facebook a Catedralei „Schimbarea la Față a Mântuitorului” din mun. Chișinău!

Vă informăm cu drag despre lansarea online a cărții „Trepte de pătrundere în esența Sfintei Scripturi” a protoiereului Ioan Plămădeală în colaborare cu clericii bisericii sus-menționate.

În cele ce urmează, vă prezentăm cea de-a șasea carte a Vechiului Testament: Iosua.

(mai mult…)

Ceată îngerească de colindători în vizită la Catedrala „Schimbarea la Față”

Frumoasa tradiție de a colinda își are obârșia în vistieria Evangheliei, unde aflăm că pentru prima dată colindul a răsunat anume în noaptea Nașterii Mântuitorului lumii Iisus Hristos. Această veste a fost cântată de îngeri, care au slăvit pe Dumnezeu, dar au și vestit pământului bucurie mare, că cerul coboară, iar pământul urcă. (mai mult…)

Nașterea Domnului la Catedrala ”Schimbarea la Față a Mîntuitorului”!

Nașterea trupească a Domnului nostru Iisus Hristos din Fecioara Maria are o importanță deosebită pentru toată lumea, căci prin aceasta, Dumnezeu pune începutul unui nou Testament, oferindu-Se pe Sine nu doar unui singur popor (ales), ci tuturor oamenilor. Iisus Hristos prin nașterea Sa, ne arată un exemplu al nemărginitei smerenii și umilinței, pe care ar trebui să-l urmăm toți oamenii, căci El, Dumnezeu fiind, primește trupul păcătos al oamenilor, și în loc să se nască cu cinste împărătească, El se naște nici măcar într-o casă, ci într-o iesle împreună cu dobitoacele – ”Şi care va vrea să fie întâi între voi, să fie tuturor slugă. Că şi Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi.” (Mc 10, 44-45) – o mai mare smerenie niciunui om nu-i este cu putință. (mai mult…)

“Nașterea Domnului în duhul lumii de astăzi este o explozie de lumini EXTERIOARE care nu au puterea de a înlătura întunericul spiritual

Colinde la fereastră, bucuria întrunirii în familie, revederea celor dragi, voie bună, frunţi descreţite, inimi deschise spre trăirea credinţei, minţi însetate de a pricepe taina zilei de astăzi, gânduri de dragoste curată pentru cei din jurul nostru, copii cu sufletul în aşteptarea darurilor, tineri şi bătrâni cu chipuri luminate de harul acestei sfinte prăznuiri şi suflete care s-au pregătit, prin post şi rugăciune, să se împărtăşească cu Trupul şi Sângele lui Hristos – aceasta este atmosfera de har şi de frumuseţe a sărbătorii Crăciunului, adică a venirii lui Dumnezeu-Fiul, prin întrupare curată din Preasfânta Fecioară, printre noi oamenii. (mai mult…)

Pastorală la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos a Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir

 

„Aceasta este ziua în care a venit în lume,
Cel prin care s-a făcut lumea”.
(Fericitul Augustin, Predica 195)

 Preasfințiți ierarhi ai Sfintei noastre Biserici,

Preacucernici preoți şi diaconi,

Preacuvioși monahi şi monahii,

Drept-măritori creștini,

 

Cu multă bucurie duhovnicească vă binevestesc că Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, ca lumea să se mântuiască prin El. Sărbătoarea slăvitei Nașteri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne dă prilej şi ne îndeamnă să cugetăm cu bucurie la iubirea lui Dumnezeu arătată nouă. El nu ne-a părăsit şi nu ne părăsește. Omul a căzut şi Dumnezeu vine să-l ridice. Omul s-a îndepărtat, dar Dumnezeu vine aproape şi celor care-L primesc „le dă putere să devină fii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1, 12).

Prin nașterea şi venirea Sa în lume Dumnezeu ne arată pildă de iubire şi de iertare. Hristos ne învață cum să iubim cu jertfire de sine şi cum să iertăm şi să trăim în comuniune şi unire. În timpurile ce le trăim este foarte important să învățăm această lecție a dumnezeieștii iubiri „ce s-a născut în iesle”. Sufletele şi inimile noastre trebuie să fie astăzi ieslea, în care să se nască iubirea, mila şi compătimirea.

Timpurile sunt grele şi mare tulburare este astăzi în lume. Nu doar un Irod este astăzi tulburat şi tumultul a cuprins nu doar Ierusalimul, ci toată lumea. Să nu deznădăjduim şi să nu ne pierdem cumpătul din cauza acestui vacarm.

Să ne încurajăm, amintindu-ne de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, de Cel ce S-a pogorât din slava cea de sus şi a adus pace între oameni, dar şi bunăvoire. Şi în bucuria Nașterii Lui să cântăm împreună cu sfinții şi Maica Domnului: „Mărește suflete al meu pe Domnul şi să se bucure duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu” (Luca 1, 46-47).

Nașterea Pruncului Mântuitor este începutul împăcării omului cu Dumnezeu, al  renașterii noastre duhovnicești, este, de fapt, temelia viețuirii creștine. Întruparea Dumnezeului Celui veșnic arată întregii umanități iubirea şi bunătatea nesfârșită a Dumnezeieștii Treimi față de lume.

Taina venirii în lume a Domnului Iisus Hristos ca manifestare a iubirii şi bunătății desăvârșite a lui Dumnezeu pentru oameni, totodată şi învățătura Sfinților Apostoli şi a Părinților Biserici despre bogăția şi bunătatea inimii şi a faptelor curate, ne aduc multă lumină şi nădejde în suflet, ne îndeamnă la o lucrare filantropică neîncetată în tot locul şi în tot timpul.

În aceste zile sfinte şi mântuitoare, când vestim tuturor prin colindul străbun venirea în lume a Domnului şi Mântuitorului, Sfânta noastră Biserică, în dragostea-i de mamă duhovnicească, ne îndeamnă continuu la lucrarea binelui şi cultivarea iubirii față de aproapele nostru, oferind celor bolnavi sprijin, celor întristați alinare, celor flămânzi hrană şi tuturor să-L împărtășim pe Hristos, „Cel blând şi smerit cu inima” (Matei 11, 29).

Iubiți frați şi surori,

La slăvitul şi luminatul praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos în peștera Betleemului, vă adresez tuturor fiilor şi fiicelor Sfintei Biserici Ortodoxe din Moldova felicitări, însoțite de urări de pace, bucurii mântuitoare şi sfinte împliniri.

Vă îndemn părintește, drept-slăvitori creștini, din țară şi din afara hotarelor ei, să păstrăm credința noastră ortodoxă nealterată şi vie, să rămânem mărturisitori fideli ai Adevărului şi uniți duhovnicește în jurul Altarului Domnului.

Să ne bucurăm împreună, lăudând şi preamărind pe Pruncul Hristos!

 

Sărbători pline de har!

La mulți ani!

 

Cu arhierești şi părintești binecuvântări,

†VLADIMIR  

MITROPOLITUL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Nașterea Domnului,

Anul mântuirii 2021/2022,

Chișinău

sursa: www.mitroplia.md