\r\n
În anii vitregi ai primului război mondial, maicile de la mănăstirea din Eghina, înfricoșate de perspectivele sumbre ce se întrezăreau în privința hranei zilnice, au vrut să pună deoparte, în hambare, cantități mai mari de grâu, ca să le ajungă pentru o mai lungă perioadă de timp, mai bine zis, pentru cât prevedeau dânsele că avea să țină războiul.
\r\n
Sfântul, aflând de intenția lor, le-a chemat și le-a spus îndată, cu tărie:
\r\n
– Să nu faceți asta! Să nu adunați nici un fel de provizii! Iar dacă totuși stăruiți să adunați, să știți că nu vă veți putea hrăni din acel grâu; el va fi insuficient, iar voi veți flămânzi. Vă sfătuiesc să nu adunați defel grâu în plus și nici un fel de alte provizii! (mai mult…)
Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina este unul din cei mai iubiți și căutați sfinți din Grecia de astăzi. S-a născut la 1 octombrie 1846, în orășelul Silivria din nordul Greciei. La botez a primit numele de Anastasie, fiind al treilea copil din cei șapte pe care i-au avut părinții săi Maria și Dimos Kefalas. Primii ani de școală i-a făcut în orășelul natal, dovedindu-se un copil inteligent și dornic de învățătură, foarte atras de biserică și sfintele slujbe.
\r\n
În 1868, la vârsta de 20 de ani, părăsește Constantinopolul și pleacă în insula Hios. Aici, în satul Lithi, s-a ostenit ca învățător timp de 7 ani, educându-i nu numai pe elevi, ci și pe săteni, îndemnându-i la evlavie și virtute, dându-le exemplu de viață plăcută lui Dumnezeu, ducând un trai simplu, mai mult ascetic, în înfrânare și lucrarea virtuților. (mai mult…)
\r\n
Придел Ангела/Angel’s Aisle (Pridel Angela) 2009 – (Capela Îngerului)
Iubiții mei, de obicei, în popor, se cunoaște faptul că astăzi, la 8/21 noiembrie, îi sărbătorim pe Sfinții Mihail și Gavriil, și mulți îi consideră că sunt niște Sfinți și nu Arhangheli. Prea puțini știu însă că ziua de astăzi nu e închinată numai Sfinților Arhistrategi sau Mai-marilor Voievozi Mihail și Gavriil ci și tuturor Puterilor cerești, că, într-un cuvânt, astăzi îi sărbătorim pe toți Sfinții Îngeri.
\r\n
Ziua de luni, din săptămână, e închinată Sfinților Îngeri. Vreau însă, înainte de a mă referi la teologia slujbei zilei, să mă refer la teologia acatistului zilei, pentru că aflăm în cadrul lui foarte multe date teologice, adunate, cu multă atenție și fidelitate, de către autorul său, anonim pentru noi. (mai mult…)
Sunt mulţi care sunt de părere că, dacă nu umblă pe calea desfrâului lumesc, atunci nu au păcate şi deci nu au ce să mărturisească la duhovnic.
\r\n
Prăpastie adâncă este aceasta pentru bietul suflet, căci se defaimă cea mai trebuincioasă taină pentru mântuire – Taina Pocăinţei, care împreună cu Sfântul Botez deschide uşa raiului la toată lumea.
\r\n
Căci cine socoteşte că nu e păcătos, acela nu are nici pocăinţă, şi mântuirea stă departe de el.
\r\n
Sfinţi Părinţi ne învaţă că orice abatere de la bine este socotită păcat, căci şi pruncul are mânie şi pizmă… Sf. Proroc David se plânge că: ,,întru păcate m-am născut” (Ps. 50), iar noi, care am îmbătrânit întru rele, zicem că nu facem păcate?! Oare numai desfrânarea este păcat?! (mai mult…)
Şi iată a venit un bărbat, al cărui nume era Iair şi care era mai-marele sinagogii. Şi căzând la picioarele lui Iisus, Îl ruga să intre în casa Lui, căci avea numai o fiică, ca de doisprezece ani, şi ea era pe moarte. Şi, pe când se ducea El, mulţimile Îl împresurau. Şi o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei, şi de nici unul nu putuse să fie vindecată, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei. Şi a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toţi tăgăduind, Petru şi ceilalţi care erau cu El, au zis: Învăţătorule, mulţimile Te îmbulzesc şi Te strâmtorează şi Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine? (mai mult…)
\r\n
Denumirea originală: Старец Паисий и я, стоящий вверх ногами Anul producerii: 2012 Filmul are la bază pilde şi şi istorioare relate de cuviosului Paisie Aghiorâtul, care sperăm să aducă lumină şi bururie şi în sufletele celor care vor viziona acest film. Vizioanare plăcută cu folos duhovnicesc.
\r\n
Traducere şi subtitrare pentru www.ortodox.md Natalia Lozan, Oltea Boldureanu
\r\n
Puţini sunt aceia care vin la biserică. Care este, oare, cauza acestui fenomen? Prăznuim pomenirile sfinţilor şi aproape nimeni nu apare în biserică. Se pare că distanţa îi duce pe creştini la nesârguinţă; sau poate că nu distanţa, ci doar nesârguinţa îi împiedică. Fiindcă, aşa cum nimic nu-l poate împiedica pe cel care are bunăvoinţă şi râvnă de a face ceva, la fel şi nesârguinţa, trândăvia şi amânarea, pe toate le pot împiedica. Mucenicii şi-au vărsat sângele pentru Adevăr, şi tu socoteşti o aşa mică distanţă? (mai mult…)
Mulţi soţi spun că se feresc să facă copii deoarece societatea de astăzi este plină de nedreptăţi, de aceea îi avortează. Cum vedeţi această atitudine?
\r\n
Arhimandritul Epifanie: Nu o fac din motivul invocat. Nu îi lipsesc pe copii de viaţă pentru a nu-i preda, chipurile, unei societăţi nedrepte. Dacă nu s’ar fi predat mai întâi ei înşişi acestei societăţi, ci s’ar fi predat lui Hristos, nu s’ar mai fi gândit să-şi omoare copiii. Pentru că, dincolo de toate greutăţile, Dumnezeu este Cel ce le rânduieşte pe toate. Nedreptatea nu există numai de astăzi în societate, ci de când este lumea; de când Cain l-a omorât pe Avel şi până astăzi, în jurul nostru este plin de nedreptate. Însă câţi trăiesc după Hristos încearcă să depăşească această situaţie, având privirea îndreptată către cetatea cea de sus, „al căreia meşter şi lucrător este Dumnezeu.” (Evr. 11:10) „Că petrecerea noastră în ceruri este” (Fil. 3:20) – chiar dacă oamenii ne-ar nedreptăţi sau maltrata, cetatea o avem în ceruri. (mai mult…)
Interviu cu Prot. Mitr. Ioan Plămădeală la 60 de ani de viaţă pământească, publicat în revista Altarul Credinței nr. 7-8, 2013.\r\n
\r\n
Plin de iubire faţă de oameni şi cu o bunătate sufletească de nedescris, Părintele Ioan Plămădeală are uşa sufletului, dar şi a Catedralei „Schimbarea la Faţă” din Chişinău deschisă pentru toţi cei care binevoiesc să-i păşească pragul.\r\nLa începutul lunii septembrie (4 septembrie) părintele a sărbătorit un deosebit popas aniversar – 60 de ani din ziua naşterii.\r\nDe mai bine de două decenii părintele Ioan slujeşte cu multă dragoste şi zel în Via Domnului. Încă din primele zile de slujire sacerdotală a ştiut să asculte durerea oamenilor, îndemnându-i pe toţi să se roage Domnului pentru depăşirea greutăţilor vieţii şi pentru dobândirea vieţii cele veşnice. (mai mult…)